Institutul de Politici Publice (IPP) a organizat luni, 17 martie, o dezbatere pe marginea Acordului de Parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020, document prin care România solicită Uniunii Europene fondurile necesare unor direcţii de dezvoltare. Co-organizator al dezbaterii a fost Ministerul Fondurilor Europene şi astfel primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene au putut adresa întrebări şi cere lămuriri direct ministrului de resort, Eugen Teodorovici şi directorului de programe, Mihaela Toader, dar şi directorului general din Direcţia Generală Programe Europene din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Gabriel Friptu. Au fost 3 ore de discuţii interesante, moderate de directorul IPP, Violeta Alexandru, dar Jurnalul de Ilfov se opreşte întâi la subiectul care interesează direct: Ilfovul.
Acordul de Parteneriat
Document vast de 205 pagini, Acordul de Parteneriat (cea de-a doua versiune actualizată) a fost publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi, astfel, a putut fi consultat de toată lumea şi fiecare să-şi spună părerea. Este una dintre regulile societăţilor democratice: consultarea populaţiei, a responsabililor administraţiei locale şi apoi dezbaterea problemelor apărute înainte de trecerea unui document important prin Guvern sau, în cazul de faţă, înainte de trimiterea la Consiliul Europei. Pentru doritori, Acordul de Parteneriat poate fi descărcat de la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2416-ministerul-fondurilor-europene-a-publicat-a-doua-versiune-actualizata-a-acordului-de-parteneriat-2014-2020-si-documentele-consultative-pentru-programele-operationale.
Ilfovul şi fondurile europene
Preşedintele al CJ Ilfov și al Consiliului pentru Dezvoltarea Regională București – Ilfov (CDRBI), Marian Petrache nu a fost de acord cu sumele prevăzute în Acord pentru dezvoltarea judeţului Ilfov în perioada 2014-2020 şi, luând parte la întâlnirea organizată de IPP a înmânat o scrisoare oficială în acest sens ministrului Fondurilor Europene. Procedura cere ca orice opoziţie la un document public să fie susţinută în scris. De fapt, este a doua luare de poziţie a preşedintelui CJI după o primă scrisoare de fundamentare trimisă ministerului în data de 12 martie 2014. De ce se opune preşedintele CJI la Acordul de Parteneriat? Simplu: fondurile prevăzute sunt puţine şi, apoi, legea îi dă dreptul să facă aceasta. La discuţia organizată preşedintele CJI nu a fost singurul reprezentant al vreunui judeţ care a avut un cuvânt de spus referitor la Acord. Au mai fost de faţă primarul oraşului Chitila, Emilian Oprea şi primari, preşedinţi de consilii judeţene din Arad, Bacău, Călăraşi, Iaşi, Brăila, Giurgiu, Botoşani, dar şi primari şi directori de la primăriile bucureştene ale sectoarelor 1, 2 şi 3 şi primăria generală, Etapele elaborării politicilor publice impun conform HG nr. 1226/2007, HG nr. 870/2006, HG nr.775/2005 dezbaterea şi consultarea instituţiilor publice înainte de avizarea şi aprobarea documentului de politici publice şi, la punctul 2 a al legii politicilor publice din România se specifică faptul că, în etapa de consultare aceasta se face «Dacă iniţiatorul are obiecţii faţă de punctele de vedere ale instituţiilor consultate se vor lămuri aspectele neclare într-o şedinţă de consultare interinstituţională». Şi aceasta s-a întâmplat luni: factori de decizie din administraţia publică din toată ţara şi-au spus păsurile faţă de Acordul de Parteneriat.
De ce a luat poziţie CJI?
Eliminarea cererii de transfer de fonduri structurale între categoriile de regiuni din a doua variantă a Acordului de Parteneriat este motivul pentru care CJI a făcut această revenire către Ministerul Fondurilor Europene. Comisia Europeană a prevăzut flexibilitatea în ajustarea alocărilor de fonduri către regiuni prin Regulamentul Comun 1303/2013, care permite transferul de până la 3% din alocarea pentru regiunile mai puţin dezvoltate către cele considerate mai dezvoltate. Iar scrisoarea preşedintelui CJI consemnează: «…menţionăm că, MFE a inclus în variantele precedente ale Acordului de Parteneriat (capitolul 1.7 Cerere pentru transferul fondurilor structurale între categorii de regiuni) o cerere de transfer a unei cote parte de 2,5% din alocarea către regiunile mai puţin dezvoltate din România (toate regiunile din România mai puţin Bucureşti-Ilfov) către regiunea Bucureşti-Ilfov». Iar fondurile nu au fost diminuate pentru că Ilfovul a greşit cu ceva. Dimpotrivă, în Acord, Regiunea Bucureşti-Ilfov este încadrată în categoria regiunilor mai dezvoltate «ceea ce a condus la o diminuare a alocărilor de fonduri către această regiune», precizează preşedintele CJI în scrisoarea către minister.
De la 400 milioane euro la 800 milioane euro
Reintroducerea cererii de transfer în Acordul de parteneriat ar putea duce la o dublare a alocării de fonduri pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov, de la aproximativ 400 milioane euro (cât este în prezent) la aproximativ 800 milioane euro (în condiţiile efectuării unei realocări în cota maximă permisă de 3% din alocarea aferentă regiunilor mai puţin dezvoltate). Şi cererea a apărut şi mai îndreptăţită după ce, directorul de programe din cadrul Institutului de Politici Publice, Elena Tudose a menţionat, printre altele că, portofoliul de proiecte al judeţului Ilfov necesită, de fapt, 2 miliarde de euro.
Zarurile nu au fost aruncate
La ora redactării acestui articol, ministrul Fondurilor Europene se pregătea de o şedinţă de Guvern în care Acordul trebuia aprobat, modificat etc.
Şi, într-un final, aşa s-a întâmplat, Acordul a primit aprobarea Guvernului şi conform declaraţiilor ministrului Teodorovici, va fi depus la Bruxelles până pe 31 martie, cu o lună mai devreme faţă de termenul de 21 aprilie prevăzut de oficialii europeni. Cât despre fondurile ilfovene…
