⬤ Experții internaționali consideră noii anticorpi extrem de importanți în condițiile în care virusul SARS-CoV-2 dezvoltă noi tulpini și se multiplică tot mai rapid
⬤ Tratamentul minune nu exclude însă, vaccinarea anti COVID-19
Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA), instituția care reglementează și asigură siguranța medicamentelor în Statele Unite ale Americii, a autorizat vineri, 12 februarie, încă un produs pe bază de anticorpi monoclonali pentru tratarea noului coronavirus. Medicamentul s-a dovedit a avea efecte benefice, inclusiv în tratarea cazurilor de infecție cu varianta Omicron a virusului.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 588, ediția print
Produsul dezvoltat de compania Eli Lilly poate fi utilizat atât pentru adulți, cât și pentru adolescenți, în forme ușoare sau cel mult moderate de boală. Studiile realizate până acum arată că medicamentul funcționează și împotriva mutației BA.2 a variantei Omicron. Anticorpii monoclonali sunt proteine produse în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a combate noul coronavirus. Aceștia se fixează de proteina virală de suprafață (spike) și blochează astfel capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane. Mai exact, aceștia sunt versiuni obținute artificial în laborator, ale anticorpilor pe care organismul nostru îi produce în mod natural. Se recomandă a fi administrați în faza incipientă a infecției. Administrarea lor nu exclude însă, vaccinarea anti COVID-19. „Este un pas important pentru a răspunde nevoii de a avea mai multe instrumente pentru tratarea pacienților, în condițiile în care noi variante ale virusului continuă să apară“, a spus dr. Patricia Cavazzoni, directorul centrului de medicamente al FDA.
Anticorpii monoclonali l-au vindecat pe președintele Trump
Anticorpii monoclonali sunt cei care l-au vindecat pe președintele Donald Trump, de COVID-19, în octombrie 2020, pe atunci aflându-se în stadiu experimental. Câteva luni mai târziu, anticorpii dezvoltați de compania Regeneron au fost autorizați în SUA. Din februarie 2021, au primit și recomandarea Agenției Europene a Medicamentului. Primele doze de anticorpi monoclonali, au ajuns în spitalele din România, în toamna anului trecut. Acestea au fost utilizate în cazul pacienților care nu aveau nevoie de oxigen suplimentar, dar care prezentau un risc crescut de a dezvolta forme grave de infecție. Eli Lilly este una dintre companiile care au dezvoltat ulterior, tratamente pe bază de anticorpi monoclonali pentru COVID-19. „Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de specialitate și reprezentanților Ministerului Sănătății implicare maximă în valorificarea lor“, explica dr. Cseke Attila, ministrul Sănătății de atunci, cu prilejul aducerii primelor doze în țara noastră.
În condițiile în care, 95% dintre pacienții care ajung în secțiile de anestezie-terapie intensivă a spitalelor sunt nevaccinați și prezintă un mare risc de a suferi complicații ce le pun viața în pericol, dr. Virgil Musta, de la Timișoara explică necesitatea acestor tratamente. De altfel, medicul subliniază faptul că, deja protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 din România prevede și administrarea de anticorpi monoclonali. „EMA (n.r. – Agenția Europeană a Medicamentului) a avizat cinci molecule de anticorpi monoclonali de la companii diferite, dar ele funcționează pe același principiu. Introduci în organism anticorpi care să neutralizeze virusul în momentul în care acesta ajunge în organism. De aceea este foarte eficient dacă se administrează în primele șapte zile de la debutul simptomatologiei, în faza virală a bolii. Își pierd eficiența dacă se administrează peste șapte zile. De aceea, unul dintre criterii este administrarea în primele șapte zile de boală. Practic, în momentul când virusul pătrunde în organism acești anticorpi îl neutralizează similar cum neutralizează anticorpii post vaccin. Doar că imunologic mecanismele sunt puțin diferite. Vă mai pot da ca similitudine în boli tetanos, botulism, acolo unde există eliberare de toxine. Această toxină ajunge în organism și trebuie neutralizată. Serurile acestor toxine sunt seruri anti, care neutralizează toxina și nu permit să se desfășoare procesul patogen“, a explicat dr. Virgil Musta, șeful Secției de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș, din Timișoara, pentru postul de radio RFI.
