Cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare 

Titlul anchetei de azi se referă la realitatea din ţară. Dar în realitatea din străinătate, Consul General e tot Mioara Mantale. Diferenţa e că la Stras-bourg, ea reprezintă România şi a fost numită de drept. Dreptul lui Emil Boc. Însă pentru Tâncăbeşti, dobândirea e onorifică!

Intravilan sau stufăriș?

Dacă e să ne luăm după declaraţia de avere, Consulul de baltă de la Tâncăbeşti, în Ilfov apare cu un teren de 1 000 mp la Periş, trecut ca intravilan. L-a cumpărat cu un an înainte de plecarea în Franţa, adică în 2010. Nu ştiu dacă poate fi vorba despre acelaşi teren obţinut ilegal, pe un tăpşan al lacului Tâncăbeşti. Căci proprietatea din stufărişul inundabil nu poate fi socotită intravilan. Atunci, să fi uitat d-na consul să noteze şi această cum-părătură măruntă în declaraţia de avere? Habar n-am. 

Vivat, măi popor! În opinci, la biserică

Consulul Mantale are 46 de ani. Şi-a cumpărat pământul de la Periş după ce s-a măritat în iulie 2009 cu procurorul ieşean Daniel Ţicău. În opinci. La propriu. 

Fiţa folclorică era anunţată de tabloidul Click: „Cununia religioasă a fost oficiată la biserica din Siliştea Snagovului. (…) Pentru că au vrut să fie deo-sebiţi, cei doi miri au apărut în ţinute ţărăneşti, care imitau portul popular. Mioara a purtat o rochie albă din pânză topită, iar Daniel o ie şi panta-loni din in. Amândoi aveau opinci. Se pare că ţinutele au fost cadou de la naşi”.

Cristea, omul cu vino-ncoace

Onorifica şi soţul l-au socotit, probabil, om de încredere pe avocatul Cristea Ştefan, vânzătorul de terenuri. Profesionist? Pe puţin! Vizionar? Beton! Adică, mare dezvoltator imobiliar al „Scroviştea Village”, boss-ul zonei cu viitor rezidenţial de lux, învecinată cu partea de sud-vest a lacului Tân-căbeşti 1. 

Cum a făcut el rost de pământuri acolo? Cumpărând, normal, drepturi litigioase de la foştii proprietari scăpătaţi. 

Apoi, ca orice cunoscător şi „interpret decis” al legii, omul a trecut la treabă. Adică la modificări dese şi în forţă ale actelor. Efecte? Pe termen lung.  

Duios, peste zona de protecţie a faptelor

Cu mult înainte, familia consulară aflase de la fraţii Parfene – concesionari şi administratori legali ai lacului – despre matrapazlâcurile penale „made by Cristea”. Cum? „În direct”, faţă în faţă. Dialogul e mama comunicării!  Ei le-au răsfoit oaspeţilor subţiri de la oraş câteva pericole zdravene: acte cadastrale în fals, modificări ale bornelor de cadastru, parcele alipite şi dezmembrate „hocus-pocus”, înscrisuri notariale cu detalii „uitate” de la o pagină la alta, îngrădirea şi întreruperea ilegală a zonei de protecţie a lacului, planuri parcelare la fel, nelegale etc.

 Reţeta fără greș? Candoarea

Pentru rezultate maxime, aerul inocent trebuie jucat cu privirea oblică spre cer. Instrucţiunile de folosinţă dau şi un model, cu suspin, de tipul: „Ah! Nu se poate. Nu-mi vine să cred!”…

Ca la carte a procedat şi cuplul procuror sau consular, după cum alegeţi. Evaluând cele spuse de fraţii Parfene despre făcăturile din actele lui Cristea răspunsul a fost: „Nu credem ca acest om să facă aşa neregularităţi. Credem că lucrurile stau după cum spune legea!”. 

Perfect. Concluzia corectă a cuplului licenţiat în Drept? A cumpărat.

Care e ideea?

Există o aspiraţie banală a oricărui om cu statut ales, pe lumea asta: să aibe elicopter, depozite în valută, o casă cu ponton pe lac şi o şalupă cu mo-tor, săgeată pe apă. 

Altele, ori fi cum or fi, dar, în cazul nostru, chestia cu debarcaderul în curte i-a încântat până şi pe Mioara & Daniel. I-a dat gata! 

Uite alipirea! Ia tot d’aici, dezmembrarea!

Adică, prosteşte-i pe închipuiţi! 

Ce face maestrul Cristea Ştefan, ca să îi iasă o „geografie” convenabilă în acte a terenurilor, pierdută de lege? Pentru o vânzare mănoasă, încurcă „borcane” cadastrale, cu ajutorul Direcţiei urbanism din Periş. Apoi primeşte sprijinul notăriţei „amnezice”, Adriana Ilie din Bucureşti.

 În 2008, parafează în biroul ei notarial un „Act de alipire a proprietăţii” (-lor, că sunt mai multe, n.n.). 

 Apoi în iunie 2010, tot la ea (coincidenţă ca-n filmele indiene) întocmeşte alt document, intitulat invers acum: „Act de dezmembrare” (a proprietă-ţilor, n.n.). 

 Uite aşa, prin „alba-neagra”, de unde terenurile riverane aveau o vecinătate cu zona de protecţie a lacului, în final, peste câteva pagini ea dispare sau e înlocuită cu vecinătatea falsă a Lacului Snagov. 

Or, fără zona de protecţie dintre proprietate şi lac, Cristea îşi poate vinde dezinvolt și mai gras terenurile, care dau acum nas în nas cu apa. Irezisti-bil pentru fiţele subţiri, consulare.

Gheşeftul e gata! Trai neneacă pe balta piscicolă! 

Iar zona de protecţie, obligatorie prin lege, pufff…Nu mai e! 

Nu zic eu, ci expertul

În 2011, expertul tehnic judiciar Mihai Florian, specialist în topografie, cadastru şi geodezie oferă Judecătoriei Buftea constatări referitoare la cazul nostru: 

 „Deşi în ambele acte (de alipire şi dezmembrare, n.n.) se specifică foarte clar că loturile au ca vecinătate zona de protecţie Balta Nucet (actual lac Tâncăbeşti 1), iar când se specifică în mod eronat obiectul actului respectiv se trece ca vecinătate SC Nucet SA (Lacul Snagov). Apare mai mult decât evident faptul că este vorba despre Balta Nucet, adică Tâncăbeşti 1 şi nicidecum de Lacul Snagov”. 

 „În concluzie, deşi în acte este specificată ca vecinătate zona de protecţie, îngrădirea efectuată de d-nul Ţicău Daniel şi d-na Mantale Mioara este realizată până la apă, ocupând astfel zona de protecţie”.

 „Contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.1390, din 12.10.2010 al 

d-lui Ţicău Daniel şi d-nei Mantale Mioara are prevăzute vecinătăţi de protecţie Balta Nucet, atunci când vânzătorul descrie modul de dobândire a terenurilor pe care le vinde, şi, din nou eronat, SC Nucet SA (Lacul Snagov) atunci când se descrie ce se vinde”. 

 „În plus, acest contract are şi o altă eroare. (…) Parcela 863 se găseşte într-o cu totul altă poziţie decât terenul care se vinde”. (Va urma)