Automedicaţia a devenit practica cea mai frecventă în România. Aproape un sfert dintre români asociază durerile în piept cu infarctul miocardic și peste jumătate dintre pacienţi își tratează durerile dentare acasă, fără să consulte stomatologul în prealabil, relevă un studiu dat publicităţii de docbook.ro, prima aplicaţie de programări online la medic.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 404, ediția print

Potrivit cercetării, 90% dintre respondenţi au declarat că au medic de familie, dar numai un sfert dintre ei i-au trecut pragul cabinetului atunci când au avut probleme de sănătate. Majoritatea celor care recurg la automedicaţie consideră că nu au nimic grav. Durerile dentare, durerile de cap și stările generale de rău sunt simptomele pentru care oamenii se tratează acasă, fără să consulte medicul. Cercetarea arată că 73% dintre cei intervievaţi, preferă să își administreze un analgezic atunci când îi doare capul, chiar dacă  durerea este acută și durează mai multe zile, decât să facă o vizită la doctor.

Vizita la medic, evitată și în cazul durerilor în piept

Din păcate, însă, durerile de cap, deși comune, nu trebuie tratate cu superficialitate, mai ales în cazul asocierii cu alte simptome sau în cazul permanentizării acestora, afirmă specialiștii. Respondenţii la sondajul docbook au mai asociat stările febrile, tusea și voma cu gripa (36%), cu răceala (17%) sau intoxicaţia (12%) ori insolaţia (3%).
De asemenea, 23% dintre intervievaţi consideră că durerile în piept sunt semn de atac de cord, iar alţi 17% le asociază cu stresul și, dacă durerile sunt trecătoare, nu merg la medic. Cercetarea a fost realizată online, în perioada 1-20 mai, pe un eșantion de 578 de persoane, majoritatea femei. „Dacă omul este în vârstă, se știe cardiac, diabetic, cu insuficienţă renală, după o boală cronică progresivă, este o greșeală să amâne să meargă la medic, chiar dacă a mai avut febră și altădată. Orice fel de simptom pe care nu l-am avut nu trebuie să ne îndemne să căutăm pe google, trebuie să ne îndemne mai degrabă să mergem la medic. Dacă însă este o răceală și o putem diagnostica singuri, ne automedicăm timp de una – două zile. Dacă evoluţia este favorabilă, nu facem nimic altceva, dacă nu este favorabilă mergem la medic. (…) Există bolile care au un debut brusc, spectaculos – este preferabil să mergem la medic. Dacă însă un simptom sau orice simptom se instalează lent, progresiv, se asociază unul după altul, nu înseamnă că avem ceva ușor, dar un simptom care persistă sau care revine, cu atât mai mult dacă revine în circumstanţe reproductive, de exemplu ne doare în piept la efort, doar la efort, asta trebuie să ne ducă la medic. Există și foarte multe simptome care nu au în spatele lor o boală sau începutul unei boli“, a spus dr. Marinela Stănculete, medic specialist medicină generală, într-o conferinţă organizată săptămâna trecută, cu prilejul prezentării studiului.

Medicamentele luate după ureche pot interacţiona cu tratamentele pentru bolile cronice

Dr. Stănculete avertizează asupra faptului că riscurile automedicaţiei ţin în primul rând de întârzierea stabilirii unui diagnostic corect și apoi de „lăsarea deschisă a porţii“ pentru instalarea complicaţiilor unei boli care va fi influenţată de efectele adverse ale medicaţiei impropriu administrate sau în interacţiune cu alte medicamente pe care le are pacientul în tratamentul bolilor sale cronice.

Alte pericole uriașe ale automedicaţiei

În cazul administrării tratamentului fără o recomandare medical, simptomele de cele mai multe ori sunt confundate. De exemplu, febra poate semnala o simplă viroză respiratorie, dar, la fel de bine, poate apărea și când în organism este o infecție. Cele două situații se tratează complet diferit și necesită consult medical și analize de sânge. Un real pericol îl reprezintă și abuzul de antibiotice. Antibioticele au capacitatea de a distruge bacteriile dăunătoare, însă utilizarea lor abuzivă poate avea efecte periculoase. Când se întâmplă acest lucru, bacteriile dezvoltă abilitatea de a rezista efectelor antibioticelor. Tratamentul greșit și dozarea inexactă pot pune viața în pericol. Riscul este de ambele părți: fie dozajul este prea mic, situație în care tratamentul nu își face efectul și boala se agravează, fie dozajul este prea mare, acest lucru ducând la supradoză și intoxicarea organismului, atenţionează specialiștii docbook.ro.