@ La inițiativa europarlamentarului Luis Lazarus, problemele celor care lucrează în agricultura și zootehnia din România au fost prezentate la modul real, cu neajunsuri, piedici și posibile ”boli fabricate”, într-o încercare, în premieră, de a informa corect și de a schimba percepția europeană că fermierii și agricultorii din țara noastră sunt doar niște cetățeni ”de mâna a doua”
Europarlamentarul neafiliat Luis-Vicențiu Lazarus, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltarea Rurală a Parlamentului European, a organizat luna trecută, în orașul Otopeni, prima ediție a simpozionului cu tema ”Integrarea europeană a agriculturii românești”.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 735, ediția print
Demersul a pornit, potrivit oficialului, de la observația acestuia că rapoartele Comisiei Europene cu privire la agricultura românească nu sunt documentate conform realităților din țară. ”Am dorit să facem o masă rotundă, cu participarea câtorva zeci de fermieri, ciobani, legumicultori, zootehniști, în general oameni din domeniul agriculturii, urmărind să lămurim anumite situații privind nevoile și perspectivele dezvoltării agrozootehnice din România, implementarea eficientă a programelor și proiectelor europene, în condițiile în care vedem cum foarte multe dintre acestea sunt respinse – pentru chestiuni de formă, nu de fond, fiind, așadar, necesară o studiere mai precisă a modului în care se alcătuiesc asemenea proiecte, să discutăm modalități de atragere a fondurilor nerambursabile pentru susținerea agriculturii – pentru că se vorbește mult, dar se reușește foarte puțin, în acest caz. Și, am mai încercat ca, pe lângă cei pe care i-am menționat deja, să aducem la masa discuțiilor și Ministerul Agriculturii, însă în acest caz ne declarăm neplăcut impresionați de faptul că ministrul Agriculturii nu a răspuns în niciun fel invitației și nici nu a trimis la discuții vreun reprezentant al instituției”, ne-a explicat Luis Lazarus.
Pesta micilor rumegătoare sub lupă
Acesta s-a referit și la o serie de luări de poziție ale domniei sale, în PE, cu privire la pesta porcină africană și, mai nou, pesta micilor rumegătoare (ovine și caprine) – boală semnalată recent de autoritățile sanitar-veterinare și în România, context în care au apărut și semnale alarmante din partea ciobanilor români. Pentru că, în context apare o altă boală – pasteureloza ovină – care însă nu prevede despăgubiri, în cazul în care animalele mor.
”Se pare că această boală, ici-colo apărută, a fost transformată în pestă ovină, de către unii – care au folosit această șmecherie pentru a obține bani europeni. Cred că în acest moment se va derula o anchetă mai serioasă a PE, pentru a observa cu exactitate dacă în România a existat sau nu această pestă ovină și dacă lucrurile s-au petrecut așa cum a susținut ANSVSA. Apoi, semnalez schimburile de opinii legate de relația fermierilor, ciobanilor români, agricultorilor – cu hipermarketurile, în privința prețurilor practicate de acestea din urmă. În esență, este vorba de o chestiune extrem de ciudată, pornind tot de la bolile menționate anterior și apariția lor. Pentru că, putem constata acum, fără putință de tăgadă și fără nicio îndoială, având informații precise din teritoriu, că înainte de pesta ovină, care a izbucnit, undeva, prin luna iulie, prețul pentru kg oaie era de 20-22 lei, iar la început de decembrie 2024 a ajuns la 12-13 lei, așadar o scădere de aproape 50% și atunci întrebăm, în mod legitim, dacă nu cumva această apariție a pestei ovine a fost inventată tocmai ca să genereze această scădere drastică de preț, care duce la faliment fermierii, ciobanii și așa năpăstruiți în România. Mulți dintre ei au renunțat deja la oierit sau la ferme, le-au vândut sau le-au închis pur și simplu. Așadar, au fost și astfel de discuții, cu privire la felul în care ei își desfășoară activitatea și cât vor mai putea resista cu taxele impuse, cu aroganța celor din instituțiile statului și cu toate directivele, rezoluțiile și regulamentele care li se aplică de către UE, în condițile în care – apare o boală, este o discuție despre subvenții, iar noi suntem priviți ca niște cetățeni de mâna a doua”, a completat europarlamentarul român.
Criza alimentară vine, dacă nu se iau măsuri!
”S-a discutat și despre fluxul de mărfuri dinspre Ucraina, și mă refer aici la miere, la pui, sau la grâne, și am explicat întregii asistențe ce s-a discutat în Comisia pentru Agricultură din PE, cu privire la pesticide, la boli, la o posibilă criză alimentară care ar putea să apară la un moment dat. Pentru că, dacă se va continua în felul în care s-a mers în ultimii ani, cu siguranță că ne așteaptă o criză alimentară. De aceea trebuie să fim uniți, să continuăm aceste conferințe, estimăm ca în primăvară să revenim cu acest tip de discuții, într-o a doua ediție. Și, dacă astăzi am avut aici câteva zeci de persoane, participanții declarându-se extrem de plăcut impresionați de inițiativă, pentru următoarea ediție mizez pe și mai mulți participanți. Reacțiile pe care l-am văzut au fost extrem de favorabile, motiv care ne nedermină să continuăm. Și, poate astfel vom reuși să modificăm optica Comisiei Europene sau a Comisiei pentru Agricultură, a PE, cu privire la felul în care se derulează lucrurile în România. Am și avut o întrebare adresată Comisiei – dacă aceasta își bazează analizele pe informările pe care le primește din România, de la ANSVSA. Și, da…se bazează pe ele. Iar mie mi se pare extrem de ciudat, pentru că am observat că sunt complet dezinformați în legătură cu ce se întâmplă în România, și apreciez că ar trebui să aibă informațiile exacte. Iar ceea ce bănuiam mi s-a confirmat azi, aici, anume că noi avem dreptate, nu ANSVSA, Ministerul Agriculturii sau alte structurii din România care informează greșit CE sau alte comisii din PE”, a concluzionat Luis Lazarus. Acesta a menționat, la final, că raportul privind discuțiile de la Otopeni va fi depus în Comisia pentru Agricultură a PE și, de asemenea, va fi adus la cunoștința CE.
