”Oamenii invizibili ai Ilfovului”

Statistică: puțin peste 450.000 de locuitori cu ”buletine de Ilfov”; în realitate – o populație cu domiciliul în județ aproape triplă, ca număr

@ De ani de zile nu se găsește o soluție pentru a-i determina pe cei care aleg să locuiască în Ilfov să-și declare domiciliul și în acte și astfel să se stabilească în mod corect un număr real al populației 

@ Neoficial, în județ există localități întregi cu număr dublu sau triplu de locuitori, care nu sunt incluși în statisticile oficiale 

@ Actualitatea momentului – pandemia de coronavirus – determină aplicarea unor măsuri neechitabile, indicii cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 fiind calculați la populația din acte, nu la aceea ”din teren”

De ani de zile se vorbește despe Ilfov ca despre un județ atipic prin dispunerea localităților și apropierea lor față de Capitală. Iar dezvoltarea urbanistică a județului, cel puțin în localitățile din primul nivel al inelului care înconjoară Bucureștiul, este de necontestat. În multe privințe este greu să faci o delimitare clară între București și orașele ilfovene – majoritatea fiind situate în imediata vecinătate a Capitalei, iar zonele rurale din Ilfov devin oaze de verdeață sau cum s-a spus de multe ori – ”dormitoare” pentru ”orășenii din București”. Prin urmare, numărul celor care au ajuns să locuiască zilnic în Ilfov a crescut constant, iar o cifră reală nu se cunoaște la momentul acesta, din diferite motive, neimputabile însă statisticienilor, care doar prelucrează și centralizează datele primite de la diverse autorități și instituții locale.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 530

Ce știm sigur la acest moment? Că vorbim despre o populație ”oficială” calculată după domiciliu, la 1 iulie 2020 – de 457.541 ilfoveni; că cel mai mare număr de locuitori se înregistrează în orașul Popești-Leordeni – la data menționată mai sus fiind vorba despre 39.878 oameni (o dinamică în creștere a populației, de 122,1% în 2019 față de 2010, de exemplu, când statisticile oficiale indicau 17.102 persoane); că la sfârșitul anului trecut, în evidențele statistice se înregistrau, în județ, 194.674 locuințe cu recepția finală efectuată și, din nou, Popești-Leordeni deține supremația cu 22.958 de unități locative (putem vorbi și aici de o dinamică în creștere, cu 201% în 2019 față de 2010, când oficial figurau în acte 7.628 locuințe existente în oraș) și mai știm că avem un număr mediu de persoane/locuință, la nivel județean, în 2019, de 2,3 persoane, însă acest număr crește până la 3,6 persoane – în cazul comunei Chiajna, spre exemplu. Pentru că aici, oficial, se înregistrează o populație, la 1 iulie 2019, de 26.787 persoane și doar 7.507 locuințe recepționate existente la sfârșitul anului trecut.

La aceste date oficiale se raportează autoritățile atunci când dimensionează serviciile sanitare, educaționale, de urgență sau polițienești ale unei localități. Acești oameni plătesc taxe și impozite în localitățile de domiciliu și acești oameni trăiesc lângă alte mii de oameni ”invizibili” pentru autorități. Orice ilfovean poate aproxima numărul real al locuitorilor din județ la cel puțin dublu, dacă nu triplu – peste cel oficial, din statistici. Sunt extrem de multe situații în care cartiere întregi sunt ocupate de chiriași care nu au domiciliul în acte acolo, sunt multe case de vacanță sau de permanență pentru care proprietarii ­și-au păstrat, în acte, domiciliile din alte localități, sunt proprietăți care nu au efectuată recepția finală, deci nu sunt luate în evidențe fiscale și, prin urmare, ocupanții lor ­nu-și pot muta oficial domiciliile acolo, sunt localități în care nu sunt rezolvate problemele legate de titlurile de proprietate asupra pământurilor pe care s-au construit casele și, prin urmare, ele nu sunt înregistrate pe rol, iar locuitorii nu-și pot face acte de identitate pentru acele adrese etc.

Complicata situație demografică a județului Ilfov

În această perioadă de pandemie, problema devine tot mai acută, iar urmările acestei nepotriviri de cifre sunt tot mai neplăcute pentru ilfoveni. Mai ales pentru cei care domiciliază în fapt în localitățile aflate în carantină, de mai mai bine de o lună de zile. Amintim în acest context că, localitatea Cirogârla a fost prima comună ilfoveană în care Departamentul pentru Situații de Urgență a impus, la recomandarea Direcției de Sănătate Publică Ilfov, ca urmare a incidenței mari de îmbolnăviri COVID-19, carantina zonală, pe 13 noiembrie 2020, pentru 2 săptămâni. Au urmat Berceni și Clinceni, 19.11.2020. Tot pentru 2 săptămâni, iar la diferență mică în calendar, Bragadiru și Chiajna și mai apoi Otopeni, Măgurele, Corbeanca, Popești-Leordeni, Dobroești și Mogoșoaia. 11 localități, așadar, dintre care, până acum, doar Ciorogârla (pe 26.11.2020) și Clinceni (pe 10 decembrie 2020) au reușit să iasă din carantină. În celelalte localități menționate, carantina zonală s-a reimpus la fiecare 7 zile, în urma analizelor de risc al răspândirii virusului SARS-CoV-2, analize care au la bază o rată a cazurilor de îmbolnăviri raportată la mia de locuitori. Iar aici apare problema, pentru că una este să ai 10 bolnavi la o populație declarată de 1.000 de locuitori (ceea ce urcă incidența la 10 la mie) și una este să ai același număr de bolnavi la o populație reală de 3.000-4.000 de locuitori. În acest al doilea exemplu, evident, indicele calculat este mai mic și poate că nu s-ar impune măsuri sanitare de carantină zonală.

Sunt oameni care, fără a pune la îndoială existența noului coronavirus sau necesitatea respectării unor anumite restricții general valabile pentru toată populația județului sau a țării, se simt tratați incorect de către autorități, s-au săturat de documente, de restricții speciale care ­le-au distrus afacerile, pentru unii surse singulare de venit până în primăvara acestui an. Evident că parte a problemei li se datorează, pentru că așa cum arătam mai sus, domiciliază în aceste localități zeci de mii de oameni fără a avea ”adresa din buletin” în aceste localități. Însă acest demers nu a reprezentat vreodată o obligativitate, ba mai mult, pentru unii chiar o imposibilitate. Sunt oameni care au mai multe proprietăți și o singură adresă care, poate întâmplător, este într-o altă localitate față de cea de domiciliu, sunt bucureșteni care aleg să rămână rezidenți ai Capitalei, cu domiciliul stabil în Ilfov, sunt, așa cum arătam anterior, cazuri în care cartiere înregi noi nu au efectuată recepția finală, iar în respectivele locuințe s-au mutat oameni care nu pot să-și facă ”adresele” acolo, sunt extrem de multe situații cu proprietăți nereglementate juridic etc. Un lucru este cert, dacă nu aproape imposibil de calculat matematic exact. Zeci de mii, chiar sute de mii de oameni, cum estimează autoritățile locale ilfovene, nu apar în calculele niciunei autorități, deși ei există ”în teren”.

Ilfovenii carantinaţi se simt nedreptăţiţi

Popești-Leordeni, explozie demografică și urbanistică, doar în teren! Autoritatea locală cere să se țină cont de situația REALĂ!

Pentru că am vorbit de Popești-Leordeni, un oraș cu explozie demografică și urbanistică în ultimii ani, chiar și la nivel oficial, un oraș aflat în carantină zonală de peste o lună de zile, am constatat că situația descrisă mai sus reprezintă o problemă pentru autoritatea locală.

Primarul Petre Iacob apreciază că în unitatea administrativă pe care o conduce ”totul este mort”. ”Totul, pentru că autoritățile centrale vor ca oamenii să conștientizeze existența acestui virus. Susținem importanța cauzei, realizăm pericolul, suntem gata să luptăm împreună cu toate forțele împotriva acestui inamic mondial, dar în același timp solicităm factorilor decizionali ca, la rândul lor, să conștientizeze existența acestor oameni. E drept, poate că în statisticile oficiale ei nu apar, dar mai invizibili decât acest virus, nu pot fi! Am înaintat către Institutul Național de Sănătate Publică, Direcția de Sănătate Publică Ilfov și Instituția Prefectului Ilfov, o adresă prin care expunem situația reală privind rata de infectare cu noul coronavirus la nivelul localității noastre și solicităm vehement și prompt înțelegere din partea factorilor decizionali pentru recalcularea indicelui de infectare raportat la populația reală a localității. În pofida situației de necontrolat, în care o mare parte dintre locuitorii orașului aleg să nu își schimbe în mod oficial adresa de domiciliu la actuala reședință, trebuie să ținem cont și să realizăm de fapt că acești oameni, realistic vorbind, sunt locuitori, respiră și trăiesc în orașul nostru alături de cei cu buletine de Popești-Leordeni”, spune primarul.

Luarea ca reper a unei valori apropiate de realitate a numărului populației ar putea permite ieșirea din carantina prelungită

În continuare, edilul orașului Popești-Leordeni apreciază că ”dacă numărul de infectări zilnice va continua să fie raportat la populația statistică (care este la mai puțin de jumătate din populația reală), cel mai probabil prelungirea carantinării va continua o perioadă îndelungată, nereușind prea curând să scădem sub incidența de 5-6 infectați la mia de locuitori. Facem apel la toate autoritățile care se pot implica benefic în remedierea acestor indici care nu reflectă realitatea din teren și să ia în calcul media națională privind numărul de persoane existente într-o gospodărie sau locuință convențională (2,3 persoane/locuință con­vențio­nală și 3,1 persoane/gospodărie). Ținând cont de existența în localitate a unui număr de peste 27.000 de locuințe convenționale și circa 4.000 de gospodării, se poate deduce foarte ușor că numărul real de locuitori depășește cu cel puțin dublu cifrele oficiale. Concret, dorim să subliniem faptul că, dacă numărul de cazuri depistate pozitiv zilnic ar fi raportat la populația reală, care este mult mai mare, atunci, cu siguranță, indicele actual (de cca. 8-9 infectări la mia de locuitori) ar scădea cel puțin la jumătate. Valoarea REALĂ ne-ar permite ieșirea din carantină și reluarea fluxului zilnic în limita celorlalte restricții și ne-ar depărta de un colaps total generat de măsurile aspre ale carantinării impuse populației și agenților economici. Trebuie să învățăm să fim precauți cu acest virus, dar în același timp să ținem cont că societatea trebuie să funcționeze în continuare, luând toate măsurile să evităm a o paraliza! Suntem încrezători că împreună, autoritățile publice locale și centrale, alături de societatea civilă, ne putem implica să venim în sprijinul acestor localități care nu pot continua carantina la nesfârșit, din pricina unor indici calculați după niște date care nu reflectă adevărata realitate din teren”, mai spune edilul.

”Dacă vrem să transmitem oamenilor că trebuie să ne ferim de un virus invizibil, trebuie, ca autorități, să nu-i facem pe oameni invizibili”

În completarea primarului, Alin Todireanu, administrator public al orașului, ne-a explicat că în încercarea de a găsi o metodă de apreciere măcar aproximativă a numărului real al populației rezidente în Popești-Leordeni, autoritatea locală s-a gândit să ia în calcul numărul de roluri fiscale, ”dar ­ne-am lovit de următoarea problemă: există unități locative unde sunt 2 roluri fiscale, așa că nu poți calcula numărul de roluri fiscale ca fiind obligatoriu să aparțină unei unități locative. Pot exista 2 proprietari și două roluri, cu aceeași adresă. Noi am verificat în baza de date, am scos locuințele unde există câte 2 roluri fiscale și un singur proprietar, după care le-am adunat. Și a rezultat că avem în jur de 28-29.000 de unități locative colective. Plus un număr de gospodării care există în oraș – în jur de 4.000. Astea sunt cifrele oficiale cu care putem lucra în apărarea noastră. Să justificăm cumva faptul că numărul real de locuitori este cu totul și cu totul altul față de ceea ce există în statisticile oficale. Am luat apoi media națională care ne spune că pe fiecare locuință colectivă avem 2,3 locuitori, iar pe gospodărie – undeva la 3,1. Am adunat, din nou, aceste cifre și depășim lejer dublul populației din scriptele oficale, la care se raporteaza datele DSP Ilfov, de 42.000 de locuitori. Noi, dacă înmulțim cele 26.000 de locuințe, plus gospodării, cu media națională – ajungem undeva la 100.000 de locuitori. Și nu mai vorbim aici de cei care vin zilnic în Popești-Leordeni, la muncă. Avem 4.000 de societăți comerciale în oraș. Poate multe dintre ele au 1-2-3 angajați, dar dacă luăm doar 5% dintre aceste 4.000 de societăți și vedem că sunt companii mari, pentru că avem și companii cu sute de angajați – și de aici obținem câteva mii de persoane. Plus, această legătură cu Berceniul, pentru care devenim o localitate de tranzit. Asta vrem să explicăm autorităților centrale – că oamenii aceștia există fizic, locuințele acestea – blocurile din Popești-Leordeni nu sunt goale. Ele sunt locuite de oameni. Dacă vrem să transmitem oamenilor că trebuie să ne ferim de un virus invizibil, trebuie, ca autorități, să nu-i facem pe oameni invizibili. Stăm în carantină, înțelegem, dar nu se poate cu lunile, pe baza unor rapoarte nereale. Calculând corect, indicele ar putea fi adus la 3,8 – 4,5 – 5,2. Nu ca acum, când suntem la 10 – 9 la mia de locuitori, lideri pe județ”, a adăugat administratorul public.

”Ajungem la un colaps! (…) Ne dorim să rezolvăm problema cifrelor!”

”Avem agenți economici pe care îi punem la pământ. Înțeleg că și în Capitală s-a plecat, în primă fază, pe un altgoritm care ducea indicele foarte sus și, pentru ca Bucureștiul să devină funcțional, au modificat acel algoritm și s-a ajuns la un consens, astfel încât să nu se închidă tot. Acest lucru ni-l dorim și noi. Să se înțeleagă că luăm acest virus foarte în serios, ne luptam cu el cum putem, conștientizăm pericolul, dar ne dorim și să rezolvăm problema cifrelor. Nu putem sta numai în carantină, doar pentru faptul că nimeni nu vrea să țină cont de populația reală! Am ajuns la blocaje serioase, afacerile se închid, oamenii sunt nemulțumiți, au început depresiile, unii oameni s-au izolat efectiv. Nu sunt confortabili cu teancul de declarații necesare zilnic, program pentru cumpărături etc. Ne luptăm cu un indice care nu este real! Iar noi trebuie să funcționăm ca societate, comunitate. Ajungem la un colaps. Noi nu avem putere asupra acestor oameni să-i determinăm să-și facă buletinele la adresele unde de fapt domiciliază. Sunt multe unități locative închiriate. Nu este vina noastră că acești oameni aleg să nu se declare la adresa unde de fapt locuiesc. Trebuie ca autoritățile centrale să înțeleagă situația reală, chiar dacă nouă ne este foarte greu să demonstrăm cu documente oficiale care este situația de fapt. De exemplu, în ansamblul Confort City, de pe Splai, un ansamblu care are câteva mii de locuitori, din care nu știu ca măcar 10% din ei să lucreze în Popești-Leordeni. Toți lucrează în București, iar un procent foarte mare sunt chiriași și mulți dintre ei nu-și declară contractele de chirie. Sunt mii de oameni. În momentul în care interesul devine politic, putem să calculăm real cifrele, dar când nu mai este interesul politic, este o judecată cu dublă măsură. Să nu mai vorbim de dimensionarea efectivelor de, spre exemplu, poliție locală. Pe perioada carantinei, această instituție trece în subordinea poliției naționale. Noi nu mai avem control nici măcar pe poliția locală. Agenții de poliție locală trebuie să stea acum la filtre și să asculte de comenzile care vin de la centru. Iar toate acestea, la o populație reală extrem de densă. Avem, din aceeași cauză, deficit la numărul de cadre didactice, la numărul de medici – care este alocat unei populații de 40.000 de locuitori, când noi suntem cel puțin dublu ca număr”, ne-a mai explicat administratorul public al orașului.

Continuare în paginile 14-15

Prelungirea prelungirii carantinei zonale

Cu doar câteva zile înainte de Crăciun, când mulți oameni sunt pe ultima sută de metri cu pregătirile de sărbătoare, o parte importantă a locuitorilor județului încă se află în carantină zonală. Ba, mai mult, opt localități din județ vor prinde noaptea dintre ani în carantină.

În comuna Berceni toată lumea spera că restricțiile se vor ridica începând cu data de 17 decembrie, ora 22.00, mai ales că primarul Gheorghe Covrigea chiar făcuse un anunț în acest sens. ”Tocmai am fost înștiințat de responsabilii de la Prefectură că, din această seară, carantina va fi ridicată în localitatea noastră. Rămâneți în siguranță și aveți grijă de voi! Nu aș vrea ca după această perioadă să ne relaxăm în totalitate, pentru că altfel, cu siguranță vom intra, din nou, în carantină”, anunța primarul Gheorghe Covrigea, pe pagina de Facebook.

La scurt timp însă revenea cu un ­update la postare și preciza că, ”la doar câteva minute distanță am fost sunat, din nou, de domnul subprefect Andrei Scutelnicu. Acesta m-a informat că, de fapt, au decis să prelungească, iar, carantina. Nu voi comenta modul în care se iau decizii și se comunică lucrurile în toată această situație, dar puteți trage singuri concluziile. Țin să menționez că decizia carantinării nu ne aparține și, din păcate, nu putem schimba măsurile ce ne sunt impuse. De altfel, cifrele privind incidența de infectare ne sunt trimise zilnic – nu suntem responsabili de aceste calcule. Țin să menționez acest lucru, pentru că foarte mulți ne întreabă pe noi «cum facem cifrele»?”

Menționăm că, potrivit datelor oficiale statistice, la 1 iulie 2020, populația după domiciliu în acte, în comuna Berceni, era de 8.224 persoane (localitate aflată pe locul 4 ca dinamică a creșterii numărului de persoane rezidente, respectiv 103% – în 2020 comparativ cu 2010, când populația oficială era de doar 4.052 persoane), iar numărul locuințelor la sfârșitul anului trecut a fost de 4.181 (locul 3 ca dinamică în top 10 localități ilfovene unde a crescut considerabil numărul de locuințe în 2019, comparativ cu 2010 – în acest caz, cu 131%). Numărul mediu de persoană pe locuință calculate statistic pentru Berceni, pentru 2019 este de 1,8.

Bragadiru și Chiajna prind Anul Nou în carantină!

În noaptea de 18-19 decembrie a fost transmisă către presă și informarea privind continuarea carantinei zonale, timp de 14 zile în orașul Bragadiru și în comuna Chiajna (cu satele aparținătoare Chiajna, Dudu și Roșu). Din nou, două localități ilfovene cu explozie în primul rând urbanistică și, în consecință, și demografică – pentru că noile locuințe nu sunt neocupate. Spre exemplu, în Bragadiru, dinamica creșterii numărului de locuințe existente indică pentru 2019 un procent de 173,9% față de anul 2010, când scriptic, în documente oficiale erau menționate 5.030 locuințe.

La momentul prelungirii măsurii pentru Bragadiru, în Ordinul semnat de șeful DSU, Raed Arafat, se preciza că decizia s-a luat având ”în considerare situația epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2 în orașul Bragadiru, unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire de 10,88 cazuri la 1.000 de locuitori, riscul epidemiologic fiind de o gravitate maximă, în circumstanțe de nerespectare a măsurilor legale în vigoare”, iar pentru Chiajna, ODSU fundamenta măsura luând în considerare, la acel moment, o ”incidență a cazurilor de îmbolnărire de 9,55 la 1.000 de locuitori”.

Potrivit datelor statistice, la 1 iulie 2020, în orașul Bragadiru, populația era de 26.323 persoane, iar numărul locuințelor existente da sfârșitul anului trecut era de 13.775. Tot pentru anul 2019, fusese calculat un număr mediu de persoane/locuință de 1,8.

Primarul localității, Vasile Cimpoeru, a transmis locuitorilor orașului un apel la respectarea măsurilor impuse de autorități ”pentru ca Sărbătorile de iarnă să fie prilej de bucurie pentru întreaga familie, iar amintirea acestor clipe să nu fie umbrită de tragedii!”.

În cazul comunei ­Chiajna, în scriptele statistice figurează, la 1 iulie 2020, o populație după domiciliu de 29.119 persoane. Ciudat însă este numărul oficial extrem de mic de locuințe existente la sfârșitul anului trecut în această localitate – de numai 7.507, în condițiile în care autoritățile ilfovene s-au referit de multe ori, neoficial, în acest caz, la un număr de peste 60.000 de locuințe. Reamintim că acest indicator statistic este fundamentat pe număr de locuințe care AU încheiate documente de recepție finală.

Datele statistice conturează pentru Chiajna un număr mediu de persoane/locuință, la nivelul anului 2019, de 3,6 – cea mai mare valoare pentru acest element statistic, la nivel județean.

Revelion în carantină zonală și în Corbeanca, Dobroești, Mogoșoaia, Otopeni și Popești-Leordeni

Pe 19 decembrie, la prânz, Prefectura Ilfov a comunicat emiterea de către Departamentul pentru Situații de Urgență a Ordinelor 4660445, 4660446, 4660447, 4660448 și 4660449 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru:

@ Mogoșoaia, ”unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 7,31 cazuri la 1.000 de locuitori”,

@ Otopeni, ”unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 10,36 cazuri la 1.000 de locuitori”,

@ Dobroești (cu satele aparținătoare Dobroești și Fundeni), ”unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 8,94 cazuri la 1.000 de locuitori”,

@ Corbeanca (cu satele aparținătoare Corbeanca, Ostratu, Petrești și Tamași), ”unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 6,57 cazuri la 1.000 de locuitori”,

@ Popești-Leordeni (cu satul aparținător Popești-Leordeni), unde se înregistrează o incidență a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 de 9,19  cazuri la 1.000 de locuitori”.

Dacă pentru Popești-Leordeni v-am prezentat deja datele statistice privind populația și numărul locuințelor, vă precizăm că, Mogoșoaia, la 1 iulie 2020, figura în statistica oficială cu o populație ”după domiciliu”, de 8.776 persoane, un număr de locuințe existente la sfârșitul anului trecut în localitate de 3.492 și un număr mediu de persoane/locuință (tot în 2019) de 2,5.

Pentru Otopeni avem, la 1 iulie 2020, o populație de 18.674 persoane, la sfârșitul anului 2019 erau 9.008 locuințe și un număr mediu de persoane/locuință de 2 persoane.

Pentru Dobroești, po­pulația cu domiciliul în localitate era, la 1 iulie 2020, de 11.581 persoane, iar anul trecut aveam 7.082 locuințe existente în localitate și cel mai mic număr mediu de persoane/locuință din județ, respectiv 1,6.

Nu în ultimul rând, în cazul comunei Corbeanca datele oficiale indică o populație, ”în acte”, de 8.505 persoane, la 1 iulie 2020, și 4.423 locuințe existente, la sfârșitul anului trecut, cu un număr mediu de persoane/locuință de 1,8.

Antreprenorii s-au gândit să dea statul în judecată

Adriana Cazacu este antreprenor și deține un bistro în Popești-Leodeni. Este afectată de carantina prelungită și consideră că micii întreprinzători au fost ”loviți direct”. ”Funcționăm exclusiv pe partea de delivery, iar asta a dus la scăderea clară a vânzărilor. Afacerea, începută în 2018, mergea foarte bine. Chiar și în vară, cu toată distanțarea socială impusă. Până au venit restricțiile de toamnă și acum carantina care ne-a blocat total. Ne-am gândit, la un moment dat, să intentăm proces împotriva statului, pentru că măsurile sunt total incorecte și inegale față de antreprenori. Avem situația magazinelor de profil, a supermarketurilor, a mall-urilor – care sunt deschise, lumea se îmbulzește în perioada aceasta la cumpărături, restricțiile nu se respectă – sunt un pericol evident. Milităm ca toate domeniile să funcționeze, cu reglementări foarte clare, care să fie respectate! Să fie foarte bine puse la punct, cu număr de clienți raportat la suprafața magazinului res­pectiv, astfel încât lucrurile să poată să de­curgă normal, iar oamenii să se simtă în siguranță oriunde se duc. Acum este vorba despre o siguranță falsă – nu te lasă la restaurant, la piață, dar te poți duce liniștit la îmbulzeala din mall, din centrele mari comerciale cu jucării etc. Nu este corect! Apoi, din punct de vedere al ajutorului pe care trebuia să-l primim de la stat – acele vestite granturi. Aplicarea s-a făcut de mult timp în cazul nostru, am îndeplinit toate condițiile, dar, practic nu am primit nici măcar contractul, darămite banii. Și nu cred, sincer, că-i vom primi anul acesta. Vedem ce o să mai fie la anul, dar nici atunci nu avem așteptări foarte mari. Am discutat și cu alți oameni cu afaceri și situații similare și singurul lucru de care au beneficiat a fost șomajul tehnic. Dar și acela, doar în anumite situații. De exemplu, în anumite județe abia acum intră plata șomajului tehnic pentru luna octombrie. Totul se lucrează cu extrem, extrem de multă întârziere”, ne-a declarat Adriana Cazacu.

Aproape 22.000 de cazuri confirmate în Ilfov, de la începutul pandemiei

Potrivit datelor furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Ilfov, duminică, 20 decembrie 2020, situația epidemiologică înregistrată la nivelul județului era următoarea:

@ Număr total de teste efectuate până în prezent: 45.163;

@ Număr de cazuri confirmate COVID-19 până în prezent: 21.677;

@ Număr de persoane confirmate cu COVID-19 vindecate până în prezent: 16.708;

@ Număr de persoane confirmate cu COVID-19 decedate până în prezent: 180;

@ Număr de persoane aflate în izolare la domiciliu: 8.975;

@ Număr de persoane aflate în carantină la domiciliu: 420;

@ Număr de persoane în carantină instituționalizată: 5;

@ Număr de persoane confirmate cu COVID-19 internate: 51;

@ Număr de persoane confirmate cu COVID-19 internate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov: 108, dintre care 14 la ATI.

Conform raportării DSP Ilfov, incidența cumulată a cazurilor la nivelul localităților județului calculată la data de 20 decembrie 2020, pentru perioada 06.12.2020 – 19.12.2020, se prezenta astfel:

Restricții prelungite și pentru localitățile ilfovene care NU se află în carantină zonală

Instituția Prefectului – Județul Ilfov anunță că în urma ședinței extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov desfășurată pe 18 decembrie 2020, a fost adoptată Hotărârea 81 privind măsurile dispuse pentru județul Ilfov:

Astfel, ”având în vedere că rata de incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 locuitori, respectiv 7,15/1.000 locuitori, pentru următoarele 14 zile, începând cu data de 20.12.2020 ora 20:00 și până în data de 03.01.2021 ora 20:00, la nivelul județului Ilfov, pentru localitățile în care nu este instituită carantina zonală, se dispun următoarele măsuri:

@ interzicerea activității cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor;

@ activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

@ interzicerea activității cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc;

@ interzicerea organizării și desfășurării activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte.

Regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor dispuse este cel stabilit la art. 64 – 70 din Legea 55/2020. Pentru localitățile din județ care se află în carantină, la încetarea aplicabilității măsurii se pun în aplicare prevederile prezentei hotărâri.