În tradiţia populară, sărbătoarea Sfântului Gheorghe este încununată de foarte multe obiceiuri specifice fiecărei regiuni în parte. În toate zonele ţării însă, apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice şi au calităţi purificatoare şi stimulatoare. Iată câteva dintre obiceiurile şi tradiţiile de Sfântul Gheorghe!
După tradiţie, astăzi se alungă strigoii din gospodării. Se spune că în ziua Sfântului Gheorghe, forţele malefice sunt foarte active şi se manifestă puternic. Ei vin şi sperie oile, caprele şi vacile şi fac în aşa fel încât, acestea să nu mai dea lapte.
Dacă se afumă grajdurile, se ung ferestrele, uşile şi ugerele animalelor cu usturoi, se face mult zgomot şi se agaţă spini la poartă, strigoii dau înapoi iar gospodarii vor avea parte în continuare de cantităţi mari de lapte. Se mai crede că animalele scoase în această dimineaţă la păscut pe rouă, vor fi sănătoase tot anul.
Leuşteanul verde, crengile de păr sau frunzele de fag aşezate şa streaşina casei, ocrotesc casa şi familia de spiritele rele. Mulţi fac acest ritual şi pentru protecţia fântânilor şi a hambarelor în care ţin cerealele.
Ca să apere membrii familiei de farmece şi vrăji, femeile ung cu usturoi pragul casei, ferestrele şi hornul făcând semnul crucii. Pentru a fi protejaţi de orice acţiuni nefaste, oamenii se ung cu usturoi pe piept, pe frunte, pe spate şi pe la încheieturi. În plus, ei şi mănâncă foarte mult usturoi.
De bucurie că a venit primăvara, băieţii stropesc fetele cu apă. Ritualul este folosit şi pentru purificarea şi asigurarea sănătăţii şi prosperităţii în timpul anului. De altfel, obiceiul scăldatului în ziua de Sfântul Gheorghe există în multe zone ale ţării.
În curtea casei, în grădină, pe uliţă, pe câmpuri, pe dealuri sau la fântâni, gospodarii obişnuiesc să facă un foc mare pentru înlăturarea vieţuitoarelor dăunătoare şi a spiritelor malefice care ameninţă recolta.
