100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial
Acum o sută de ani, pe 27 august 2016, România se angaja în marea conflagrație mondială, după doi ani de neutralitate, cu un țel precis: întregirea hotarelor țării și eliberarea teritoriilor locuite de români, aflate sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. S-au jertfit atunci, în acea încleștare, peste 330.000 de soldați români, pentru împlinirea unui ideal de veacuri al românilor – Marea Unire.
O astfel de jertfă nu poate fi uitată. Numele sutelor de mii de viteji care au luptat pentru împlinirea idealului național trebuie să rămână veșnic vii în memoria noastră. Ei trebuie mereu pomeniți de urmașii lor, ca un exemplu pentru generațiile ce vor veni, cu orice prilej. Un astfel de prilej a fost și această aniversare a intrării României în Primul Război Mondial, al cărei rod a fost „România dodoloață” așa cum a fost ea botezată de un strigăt de copil din curtea unei case din Lancrăm, auzit de Lucian Blaga, pe când se întorcea de la marele eveniment de la Alba Iulia.
„Rostire solemnă a numelor eroilor căzuți în Primul Război Mondial”, la Buftea
Ceremoniile militare în care numele celor peste 330.000 de români căzuți în luptele din Primul Război Mondial au fost rostite, spre pomenire, în întreaga țară au fost organizate de Ministerul Apărării Naționale, sub înaltul patronaj al Președintelui României. Ele au avut loc în 100 de cimitire sau monumente ale eroilor de pe întreg teritoriul țării. În Ilfov, aceste ceremonii au fost organizate în comuna Cernica (la mănăstire și la monumentul din centrul localității), în orașul Popești-Leordeni (la monumentul din Pța. Sf. Maria) și la Buftea. Astfel, vineri 26 august, la ora 10.00, la intersecția bulevardului Mihai Eminescu cu strada Ştirbei Vodă, unde se află crucea comemorativă ridicată în 1928 în memoria victimelor Primului Război Mondial, cu participarea militarilor Școlii de Aplicație pentru Logistică „Gral. Constantin Zaharia”, din Garnizoana București, a avut loc „Rostirea solemnă a numelor eroilor căzuți în Primul Război Mondial”. Pe lângă reprezentanții MApN, la ceremonie au fost prezente oficialități locale, în frunte cu viceprimarul orașului, Alexandru Vaida, locuitori ai orașului și copiii Ansamblului de dansuri ai Centrului Cultural Buftea, îmbrăcați în minunate costume populare tradiționale, însoțiți de coregraful lor, Daniela Mândroc. Inspectoratul de Jandarmi Județean Ilfov a fost reprezentat de maior Florentin Cristian Voicu, comandantul Detașamentului de Jandarmi 5, Buftea.
Cel care moare pentru țară, nepieritor îi rămâne numele!
Ceremonia a debutat cu o slujbă de pomenire a celor căzuți pentru țară, oficiată de un sobor de preoți alcătuit din părintele paroh al bisericii cu hramul Sf. Varvara, Dragoș Augustin Moga, părinții co-slujitori Marian Constantin și Emanoil Antonescu, alături de preotul militar Daniel Negoiță, de la Școala de Aplicație pentru Logistică „Gral. Constantin Zaharia”. Apoi, cpt. Șerban Bistriceanu a dat citire unui preambul al listei cu numele celor 300 de eroi, care au fost comemorați la Buftea. „(…) România Întregită are la fundament sângele eroilor români care au murit pe fronturile din Transilvania, la Dunăre, în Moldova, sau în lagărele de prizonieri. Cel care moare pentru țară, nepieritor îi rămâne numele!, au consfințit înaintașii. Să-i pomenim pe cei care au murit pentru țară, fie ca numele lor să rămână nepieritor!”, se spune în acest document. În continuare, au fost invitați să citească numele celor 300 de militari căzuți în marea confruntare mondială viceprimarul Alexandru Vaida, colonel Bogdan Bălăceanu, locţiitorul comandantului Comandamentului Garnizoanei Bucureşti, lt.col. Sorin Urdeș, reprezentantul Şcolii de Aplicaţie pentru Logistică “General Constantin Zaharia”, Violeta Mitescu, directoarea Centrului Cultural Buftea, lt. Alexandru Petre şi cpt. Şerban Bistriceanu, ofițeri în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Logistică “General Constantin Zaharia”.
Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi!
După citirea numelor eroilor căzuți, în acordurile ”Imnului eroilor”, la crucea comemorativă au fost depuse coroane de flori, din partea Primăriei și Consiliului local Buftea, Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică “General Constantin Zaharia”, Direcţia Judeţeană de Cultură Ilfov, Centrul Cultural al oraşului Buftea și Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Ilfov. Au fost momente înălțătoare, momente care au rămas în sufletele celor prezenți, alături de sentimentele de recunoștință față de jertfa sutelor de mii de strămoși care au făcut România mai mare și mai puternică. Dumnezeu să-i odihnească!
Un scurt istoric
Primul Război Mondial a izbucnit pe 28 iulie 1914, când Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia, considerată vinovată de atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914, când Franz Ferdinand, arhiducele Austriei și moștenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat de Gavrilo Princip, un student naționalist sârb-bosniac. După începerea ostilităților, atât țările membre ale Antantei (Tripla Înțelegere), Franța, Marea Britanie și Imperiul Rus, cât și Puterile Centrale – Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria – au solicitat României să intre în război de partea lor. În urma Consiliului de Coroană din 3 august 1914, au fost analizate două posibile opțiuni. Prima – intrarea imediată în război de partea Puterilor Centrale, pentru îndeplinirea prevederilor tratatului de alianță cu acestea, iar cea de-a doua – rămânerea în neutralitate, deoarece se putea considera că nu erau îndeplinite condițiile pentru „casus foederis”. După dezbateri aprinse, a prevalat opțiunea celor care pledau pentru respingerea solicitărilor Puterilor Centrale și păstrarea neutralității. Doi ani mai târziu, pe 27 august 2016, Regele Ferdinand a convocat un Consiliu de Coroană în care a anunțat hotărârea sa de a angaja România în război de partea Antantei și împotriva Puterilor Centrale. Decizia suveranului a fost sprijinită de majoritatea celor prezenți și, în după amiaza acelei zile s-a anunțat instaurarea stării de asediu și decretarea mobilizării generale. Planul de campanie pentru anul 1916, „Ipoteza Z”, definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austroungară”, obiectiv înfăptuit pe deplin, după mai bine de doi ani de lupte crâncene, pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.
