Simpozionul Național de Sculptură Monumentală se apropie de final
Iubitorii artei mai au timp câteva zile, să vină la Parcul dintre Flori, la Buftea, pentru a vedea modul în care șase sculptori își desfășoară procesul de creație, transformând blocuri de marmură în opere de artă, în cadrul Simpozionului de sculptură, desfășurat în perioada 19 septembrie – 14 octombrie 2022. Marcarea oficială a finalului simpozionului va avea loc pe 29 octombrie a.c.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 621
Sculptorii Dinu Câmpeanu, Panaite Chifu, Adrian Curcan, Ioan Cristian Pentelescu, Corneliu Tache și Carmen Tepșan au dat prima daltă pe 21 septembrie, semn al deschiderii taberei de sculptură. La eveniment, alături de sculptori, au fost prezenți vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, Ștefan Rădulescu, primarul orașului Buftea, Gheorghe Pistol, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Alexandrina Niță, reprezentanți ai autorităților locale și județene, dar și un număr impresionant de elevi însoțiți de profesori și părinți, care și-au dorit să cunoască arta sculpturii.
Așadar, ne apropiem de finalul acestui eveniment important pentru cultură și arta sculpturii, dar mai ales pentru orașul Buftea, care va găzdui cele șase lucrări nemuritoare.
Cei șase sculptori propun în cadrul simpozionului de sculptură lucrările: Panaite Chifu – Templul Gândurilor, Dinu Câmpeanu – Ștergar, Corneliu Tache – Mecanism, Adrian Curcan – Evoluție – Scări spirituale, Cristian Pentelescu – Clepsidra și Carmen Tepșan – Turn Cardinal.
Sculptorii ne-au dezvăluit la începutul simpozionului câteva dintre gândurile care i-au ghidat în procesul de creație, pentru a transforma blocurile de marmură în opere de artă. Dar acum, spre final, parcă toate aceste informații capătă contur mult mai ușor și permit și celui mai neavizat privitor să intre în lumea fascinantă a sculpturii, să o deslușească și să o admire pentru spectacolul oferit de cei șase maeștri care crează la Buftea adevărate minuni.
Și trebuie să nu uităm și faptul că la finalul simpozionului, cele șase sculpturi vor rămâne în patrimoniul orașului Buftea și al județului Ilfov, pentru că, așa cum de altfel a precizat și primarul Gheorghe Pistol, după cioplirea pietrelor și finisarea lor, operele de artă vor fi expuse în parc, bineînțeles cu îndrumarea maeștrilor. Astfel, expoziția va putea fi vizitată, atât de locuitorii orașului Buftea, dar și de iubitorii de artă, într-un parc realizat în mandatul primarului Gheorghe Pistol, pe o fostă groapă de gunoi. Operele de artă vor individualiza însă parcul și mai mult, devenind mai apreciat de toată lumea.
Sculptorii și-au prezentat în câteva cuvinte operele, rămânând ca la încheierea simpozionului, să puteți vizita Buftea și Parcul dintre Flori pentru a admira și descoperi dumneavoastră frumusețea și complexitatea acestor lucrări.
Simboluri și idei care îndeamnă la analiză
Sculptorul Corneliu Tache ne-a spus că realizează lucrarea ”Mecanism”, aceasta fiind ”o compoziție geometrică, dinamică, cu multe oblice, diagonale, unghiuri, prin care îmi doresc să exprim stabilitate, masivitate, duritate.” Artistul ne-a spus că este cel de-al 27-lea simpozion la care participă, două dintre acestea desfășurându-se în străinătate, în Italia și Ungaria, iar două la Măgura, tabără de sculptură simbol pentru artiștii din România. ”Este interesantă munca în echipă. Suntem artiști care ne cunoaștem, am funcționat și la Liceul de Artă din București. Lucrarea mea va avea înălțimea de 2,2 metri, este destul de mult de muncă, dar am avut noroc cu vremea”, a mai spus artistul.
Sculptorul Adrian Curcan realizează lucrarea ”Evoluție – Scări spirituale”, care va avea dimensiunea de 4,4 metri, fiind necesară foarte multă muncă și atenție. Tehnic, lucrarea este compusă din două bucăți care se montează cu oțel și care vor necesita ajustări de îmbinare la final. Procesul de creație a început de la un bloc de marmură de circa 9 tone. Artistul spune despre lucrarea sa că ”va reprezenta o metaforă a evoluției spirituale, definită, ca formă, de structura ADN-ului, esența vieții și a progresului uman.”
Sculptorul Dinu Câmpeanu realizează lucrarea ”Ștergar”, care în opinia sa ”reprezintă o continuare a unei teme personale, într-o formulă de exprimare plastică. Elementele componente vor fi zidul casei, un volum rigid, geometric, pe care se desfășoară dramatic, în forme mai moi, ștergarul, care, pentru mine, reprezintă cel mai important element în gospodărie. Ștergarul însoțește omul de la naștere până la moarte, este un obiect util, dar și decorativ – el îmbracă icoanele. La țară, unde am copilărit eu, pâinea, mămăliga și bucatele ce le mâncam la câmp erau învelite în ștergar. Când umblam prin mărăcini și mă înțepam, bunica mă spăla și mă ștergea cu un ștergar”, ne-a spus artistul.
Sculptorul Carmen Tepșan realizează lucrarea ”Turn Cardinal” și ne-a spus că locul în care sculptează este foarte bun de lucru, parcul este foarte frumos, are spații generoase, nu este sufocat de vegetație, iar vremea a ținut cu artiștii. Lucrarea sa ”face referire la esență, fundamental, principal. M-am inspirat din arhitectura locului, intenționând să exprim în opera mea prin forme sistematizate, duse la esență, arcele și ancadramentele ferestrelor, specifice zonei. De aici și denumirea de Turn Cardinal, turnul esență al acestor idei.”
Timp, evoluție, divinitate…
Sculptorul Cristian Pantelescu, realizează lucrarea ”Clepsidra” și ne-a spus că se simte minunat la Buftea, pentru că are ocazia să desfășoare munca ce îi face atât de multă plăcere: ”Am ciclul de lucrări numite clepsidră, ceea ce spune multe. Am ales varianta aceasta de a transpune o lucrare mică de atelier la dimensiuni monumentale. Timpul ne marchează pe toți”, a comentat acesta.
Sculptorul Panaite Chifu realizează ”Templul Gândurilor” și ne-a spus că tema sa ”pleacă de la un concept filosofic legat de ideea de maniheism de situarea a omului între bine și rău, într-o luptă continuă, pur și simplu pe toată existența lui. ”Într-o viață, nu scapă nimeni să se afle între bine și rău, sau cum ar spune un preot, nu scapă să se afle între Dumnezeu și diavol. Am vrut să tratez această temă pentru că avem aici mai mult decât un concept filosofic, este pur și simplu o direcționare legată de destinul nostru în lumea aceasta, prin niște jaloane care ne fac să ajungem în cele două stări de bine și de rău, forțându-ne cumva sau punându-ne simplu în situația de a evolua sau involua. Evoluția înseamnă să te duci către divinitate, după părerea mea. Lucrarea este o formă de invitație către spectatorii mei, ei intră în compoziție să se așeze, să privească printr-o siluetă de lumină conectată cu un filon, de Terra, și un alt filon care se duce către partea superioară a compoziției și iese către ceruri. Acest filon nu este stopat cum se întâmplă cu filonul de jos, care se oprește pe pământ. Sunt lucruri foarte abstractizate, este și ca o șansă de a trece dincolo de lumea noastră, cu gândul și de a ne analiza pe noi, într-un eventual raport cu toată această situație a humanoidului terian, între cele două stări. Forma din stânga are o zonă care cumva aduce aminte de perfecțiune, de sferă, de cerc care pentru mine înseamnă simbol al divinului. În sculptură, nu ai șanse de exprimare mai mari de atât. Am făcut acea zonă care să însemne partea pozitivă a divinității. Jos, undeva, se află săpat un fel de siluetă nedefinită anatomic a omului care se pune alături de Dumnezeu, cumva, și mai există o zonă unde apar simboluri ale intervenției omenești, ale construcției, ale încercării efortului de a construi ceva, o civilizație, cu un anume nivel care se ruinează finalmente. Este și o aluzie la trecerea timpului care nu ne iartă. Eu caut simboluri și consider că trebuie să fim atenți la această trecere a noastră, pentru că am convingerea că noi suntem permanenți, trecem prin lume, dar trebuie să vedem ce acumulăm în suflete. Aceasta este ideea din lucrarea mea”, ne-a explicat artistul.
