Ziua de duminică, 18 august, a fost dedicată migranților români. Cu dragostea-i părintească, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat un mesaj prin care îndeamnă la credința în Dumnezeu și dragostea de neam, precum și la o solidaritate mai intensă între parohiile și comunitățile de români ortodocși din străinătate și cele din satele românești. Prezentăm și noi, în cele ce urmează, mesajul de suflet al Întâistătătorului BOR!
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 464, ediția print
18 august, „Duminica migranților români“. În zi de mare însemnătate pentru țara și poporul nostru, Părintele Patriarh Daniel i-a binecuvântat și i-a felicitat „pe toți ierarhii și slujitorii Sfintelor Altare ortodoxe românești din străinătate pentru lucrarea lor pastorală și misionară, de păstrare și cultivare a credinței creștine ortodoxe și a valorilor spirituale, culturale și identitare românești“. Cu prețuire și părintească binecuvântare, Patriarhul României le-a arătat, din nou, românilor de pretutindeni că-i poartă în sufletul și în rugăciunile sale. „Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor românilor aflați printre străini sănătate și bucurie, pace și mult ajutor în fapta cea bună de ajutorare a celor dragi din România“, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul României a subliniat faptul că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a declarat anul 2019 ca An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari). Astfel, s-a dorit evidențierea faptului că satul este și spațiul în care s-au format și păstrat, de-a lungul timpului, multe dintre valorile spirituale, culturale și identitare transmise până în zilele noastre.
„Prețuirea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o mare demnitate. Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al continuității fizice și spirituale ale acestui neam, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența. Atunci când facem referire la necesitatea sfințirii timpului vieții pământești pentru dobândirea mântuirii, observăm cum, la sat, mai mult decât în mediul urban, viața este înțeleasă ca timp binecuvântat pentru a sfinți locul în care trăim. Iar dacă sfințim locul în care trăim pe pământ, putem spera să primim și un loc în Ceruri, „un colțișor în Rai”, cum spunea Părintele Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria de Neamț. Din nefericire, este limpede pentru noi toți că satul românesc nu mai este astăzi ce era cu mai mulți ani în urmă. În același timp, nici nu se poate spune că nimic din ce a fost în trecut nu mai poate fi recuperat sau cultivat astăzi. Cea mai profundă criză pe care o resimte în prezent țăranul român este suferința dezrădăcinării sale și a înstrăinării sale prin emigrație în străinătate, lucrând mai mult pentru dezvoltarea altor țări decât pentru propria sa patrie de origine. Locurile natale sunt părăsite de generațiile tinere, iar solidaritatea dintre oameni este tot mai redusă, sătenii înstrăinându-se de propriul pământ și de propria lor identitate“, a mai spus Părintele Patriarh.
Biserica susține satul și țara întreagă
BOR susține satul românesc, organizând programe de întrajutorare și mobilizând credincioșii să ofere ajutor celor săraci, vârstnici și bolnavi, în sprijinul zonei rurale fiind derulat şi proiectul „Sănătate pentru sate“, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Ministerul Sănătății, inițiat și dezvoltat mai ales de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului și extins la nivelul întregii Patriarhii Române. „Acest proiect, de care au beneficiat până în prezent peste opt mii de locuitori ai satelor, în majoritate vârstnici și bolnavi, reunește entuziasmul și disponibilitatea voluntarilor cu buna cooperare a preoților parohi și a primarilor din sate, mobilizând astfel populația din mediul rural spre a beneficia de consultații medicale gratuite. Prin urmare, se constată că este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane și cele rurale, între parohiile și comunitățile de români ortodocși din străinătate cu parohiile din satele românești, precum și mai multă cooperare cu autoritățile locale, regionale și centrale, pentru a susține și ameliora viața satelor“, a adăugat Patriarhul României.
