Roade bogate și gustoase la târgul fermierilor ilfoveni de la Pantelimon

Mai mult, întregul eveniment s-a desfășurat sub două devize: „Alimente sănătoase pentru o stare de spirit bogată” și „Suntem ceea ce mâncăm”. La târg au participat 12 producători de legume și fructe, dar și procesatori ai acestor produse. Standurile acestora, încărcate cu legume și fructe proaspete, au atras foarte mulți vizitatori care au plecat acasă cu sacoșele doldora de roadele cumpărate de la fermieri. Pentru că, putem afirma fără să exagerăm, calitatea produselor expuse a fost una, cum se spune, „de expoziție”.

I-am întâlnit aici pe deja binecunoscuții legumicultori din Vidra, cum ar fi George David și soția sa, Monica David, „veterani” ai acestei manifestări inițiate de DAJ Ilfov. Ei au venit cu tomate gustoase și gogonele de sezon. George David ne-a spus că face legumicultură pe cei 10.000 de metri pătrați de solare pe care îi cultivă în special cu roșii. ”A fost un an foarte greu! S-au scumpit toate – energia electrică, îngrășămintele, dar mergem înainte cât om putea, n-avem încotro… Am accesat Programul «Tomata», ne-a prins bine, dar în condițiile astea am avea nevoie de mai mult ajutor. Solarele le încălzim cu curent electric care ne costă un leu treizeci kilowatt-ul! Aici ar trebui statul să ne ajute. Iar totul se resimte în prețul produselor și, automat, în buzunarul cumpărătorilor. Nu ne dorim, dar nu avem ce face, altfel muncim degeaba!”, ne-a explicat fermierul.

Aceleași probleme le are și consăteanul său, Cornel Petrovici, venit pentru a doua oară cu legume la târg, după cum ne-a mărturisit acesta. ”A fost un an foarte greu, din toate punctele de vedere! Prețuri mari la îngrășăminte, care aproape s-au triplat, seceta, costurile producției sunt foarte mari. Marfă am multă, nu pot sta la piață, o dau la en-gros, la Pucheni, unde se duce toată lumea. Ca să produci cu prețurile de acum, mai poți rezista maximum 2 ani!”, s-a plâns producătorul. Ion Păunel a venit la târg tocmai din județul Olt, cu produse de la trei cooperative – ”Dragostea de legume”, din comuna Scărișoara, ”Agro Team” din Pleșoiu și ”Merele de Aur”, din Găneasa. Într-o lădiță cu ardei gras a fost afișată o foaie de hârtie pe care scria: ”Nu vrem să fim condamnați la SĂRĂCIE prin MUNCĂ!”. ”E unul dintre cei mai grei ani pe care ­i-am avut și nu se vede nicio luminiță la capătul tunelului, pentru 2023. Situația e gravă! Avem creșteri la input-uri, cu forța de muncă, la energie ș.a.m.d.”, ne-a explicat fermierul, care a subliniat că din această cauză consumatorii nu pot ține pasul cu prețurile produselor. „Avem Programul «Tomata», dar 3.000 de euro nu mai reprezintă mare lucru. Ar fi necesari măcar 5.000 de euro. Dacă ne uităm la țările din jur, Ungaria, Bulgaria, Polonia, vedem că subvenția pentru fermele mici în Ungaria este de 15.000 de euro, timp de 5 ani, în Bulgaria – 20.000 de euro, în Polonia – 30.000 de euro și 200 de euro subvenție pe tona de îngrășăminte”, a punctat Ion Păunel.

Am întâlnit și produse mai puțin cunoscute de consumatori la acest târg. Unul dintre acestea este aronia, un fruct care aduce oarecum cu un ciorchine de strugure, prezentat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Am aflat astfel că aronia melanocarpa, potrivit denumirii științifice, cunoscută și sub denumirea de scoruș negru, este o adevărată minune pentru medicina naturistă. ”Este o plantă se­lecționată din flora spontană. Planta provine din America de Nord, dar este cunoscută din vechime și în România. Este scorușul negru, «bunicul» ei. Aronia conține foarte mulți antioxidanți, de 15 ori mai mulți decât afinele, antociani, substanțe tanante, acizi organici, carotenoide, inulină și o gamă largă de vitamine.

Putem să spunem că aronia este «planta secolului», iar oamenii au cunoscut-o de puțină vreme ca plantă medicinală. Este recomandată diabeticilor cu diabet tip 2, pentru efectul hipoglicemiant, este bună pentru boli cardiovasculare, hipertensiune, afecțiuni hepatice și ale sistemului digestiv. Se recomandă administrarea a doar maximum 50 de grame pe zi, nu mai mult, iar sub formă de suc, nu mai mult de 300 ml pe zi, câte 100 ml dimineața, la prânz și seara! Putem spune că este o adevărată «bombă» de vitamine!”, ne-a explicat Mihaela Dogaru, doctorand inginer chimist la Stațiunea Pomicolă Băneasa. Totodată, Daniel Dragomir, director adjunct științific al Stațiunii Pomicole Băneasa, ne-a vorbit și despre serviciile oferite de instituție pomicultorilor. ”Dorim să promovăm și oferta noastră de material săditor, care va fi disponibilă după data de 20 octombrie. Avem un magazin online prin care comercializăm aceste produse, iar pentru cei care sunt un pic mai aplecați asupra pomiculturii oferim servicii dedicate, de analiză a solului, servicii de consultanță, în­treținerea pomilor, de tratamente fitosanitare și proiecte de înființare a plan­tației”, ne-a spus specialistul, în prezentarea ofertei de ­servicii.

În imediata apropiere a standului aparținând SDCP Băneasa am ”descoperit” cea de-a doua plantă mai puțin cunoscută consumatorului din România – topinamburul sau „napul porcesc”. Despre binefacerile acestui produs ne-a vorbit Alexandra Iancu, producător din comuna Clinceni: ”Eu am mai avut legături cu legumicultura, iar după o mică pauză am revenit la cultivarea plantelor. Astfel, am luat legătura cu dl. inginer Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă din Buzău, care ne-a sfătuit să încercăm o plantă mai deosebită, și anume topinamburul. Așa că, acum cultivăm soiurile alb-cafeniu și roz-cafeniu, care sunt omologate de institut, pe o suprafață de 7 hectare. Topinamburul poate fi utilizat ca plantă alimentară, plantă medicinală, plantă industrială, plantă furajeră și bioenergetică. Studiile făcute pe făina de topinambur au arătat că planta conține foarte multă inulină și fibre și este recomandată pentru diabetici, are probiotice și este nativ ecologică, pentru că nu are dăunători, deci nu are nevoie de pesticide. Topinamburul se poate consuma crud, cu sau fără coajă, poate fi folosit în salate, sosuri, supe-cremă, sărmăluțe de post, am făcut și prăjituri din el, l-am pus la murat în saramură, așadar are o mulțime de întrebuințări și este foarte sățios. La Topoloveni se produce dulceață din topinambur. De asemenea, din tulpini se pot face furaje foarte bune pentru animale, deoarece conțin multe proteine, undeva la 20%, conform analizelor efectuate la institutul de la Balotești, producția fiind de 200 de tone de masă verde la hectar. Mai mult, din topinambur se pot fabrica și peleți, dar și zahăr cu calități superioare celui din sfeclă”.

La târg am întâlnit și un apicultor din Snagov, Mihai Costache, care, la rândul lui, ne-a spus că anul 2022 nu a fost unul foarte propice nici pentru apicultori. ”Anul acesta nu a fost bun pentru albine, pentru recolta la tei. În ultimii ani, sectorul apicol o duce greu. Probleme mari ne creează nicotinoidele. Anul acesta, fermierii au avut derogări de la Comisia Europeană la nicotinoide. Eu am pierdut foarte multe albine la floarea-soarelui, stupina mea a fost afectată, am avut multe albine moarte”, ­ne-a spus apicultorul.

Producătorul ilfovean, aflat pentru a treia oară la târgul fermierilor, a devenit un nume foarte cunoscut pentru produsele sale de o calitate excelentă obținute din mure și coacăze culese de pe plantația sa din Izvorani. Și anul acesta, vinul de mure, lichiorul de mure și coacăze, rachiul de mure, siropul și dulceața din mure, dar și oțetul balsamic din mure și coacăze ­s-au bucurat de un succes deosebit la acest târg. El ne-a povestit despre greutățile cu care se confruntă în activitate, dar și despre o inițiativă deosebită pentru cei care vor să-i viziteze ferma. ”Muncim cu drag și fără spor! Nu ne ajută clima! Anul acesta a fost cel mai slab sezon de când mă ocup de acest ­business. Pe scurt: mure slabe calitativ, iar sezonul, care în mod normal se întinde pe 6 săptămâni, a durat doar 3 săptămâni. Dar am satisfacția că vin din ce în ce mai mulți oameni în plantație, mai ales familii cu copii, care vin la cules de mure în perioada «Porților Deschise», 15 iulie-30 august. Oamenii vin să culeagă mure din care pot lua și acasă, alții vin doar să mănânce și primesc din partea casei și un pahar de vin de mure sau coacăze”, ne-a precizat Emil Tojeschi.

Am avut parte și de o premieră inedită la evenimentul de sâmbătă: DAJ Ilfov a invitat la târg și un producător de paste făinoase originar din Italia. Este vorba despre Giovanni Cinquepalmi, un bucătar italian venit în România în urmă cu 10 ani. În urmă cu 7 ani, Giovanni a înfințat, la Popești-Leordeni, o firmă producătoare de paste italiene artizanale în 20 de sortimente care respectă cu strictețe rețetele din țara lor de origine. ”Încercăm să facem un produs bun și foarte bun. Produsele Cinquepalmi pot fi găsite în multe restaurante bucureștene și în magazine de delicatese. Materia primă este adusă din Iltalia, făină din grâu dur, iar formele în care sunt produse pastele sunt din bronz. Și, trebuie să vă spun, sunt foarte mulțumit de modul în care merge afacerea noastră”, ne-a precizat Giovanni Cinquepalmi. Și, într-adevăr, standul cu paste a cunoscut un aflux mare de vizitatori, dornici să cumpere paste preparate ca la ele acasă, în Italia.

Georgiana Ene, directorul DAJ Ilfov, este specialistul ilfovean care a inițiat astfel de evenimente prin care fermierii ilfoveni să-și facă cunoscute produsele. De altfel, potrivit spuselor sale, instituția pe care o conduce depune o activitate susținută în acest sens, precum și în privința încurajării fermierilor din Ilfov să se asocieze în cadrul unor cooperative agricole. ”Ne aflăm astăzi la cea de-a treia ediție a târgurilor organizate de DAJ Ilfov, după cele din anii 2018 și 2019, inițiativă întreruptă în anii de pandemie, la care participă 12 producători, o parte dintre aceștia reprezentanți ai unor cooperative. Am făcut această invitație pentru că încercăm să promovăm ideea de cooperativă și să stimulăm fermierii să se asocieze în astfel de structuri. Avem și câțiva participanți noi, și vom continua să căutăm producători dornici să participe la astfel de evenimente. De altfel, vom continua cu organizarea unor astfel de târguri și pe 10 și 12 octombrie prin care ne dorim să promovăm produsele realizate în județul Ilfov de fermierii noștri, și iată că Ilfovul dovedește că nu este un județ în care se vorbește doar despre dezvoltarea imobiliară, ci încă se poate vorbi și de agricultură, una de calitate, iar producătorii noștri să fie bine reprezentați pe piață.

Acesta este și motivul pentru care DAJ Ilfov se implică în promovarea acestor producători, astfel, an de an, pe cât este posibil, organizăm și vom organiza în continuare astfel de târguri pentru ei”, ne-a declarat directorul DAJ Ilfov, Georgiana Ene. Totodată, târgul fermierilor s-a bucurat și de prezența prefectului județului Ilfov, Simona Neculae, oaspete de onoare venit la invitația directorului DAJ Ilfov, care s-a arătat foarte bucuroasă de faptul că a putut să cunoască câțiva dintre cei care ne pun pe masă produse din județul Ilfov. ”În urma invitației doamnei director general al Direcției pentru Agricultură Județene Ilfov, Georgiana Ene, de a vizita acest târg, am fost foarte bucuroasă să constat că în județul Ilfov sunt foarte mulți producători de legume și fructe, precum și de alte produse alimentare, care ne pot oferi o masă sănătoasă și ecologică. Pe această cale doresc să-i mulțumesc doamnei director pentru invitația de astăzi”, ne-a spus Simona Neculae, prefectul județului Ilfov.