RPL2021, date provizorii la nivel județean. Populaţie în creştere, tânără, ocupată, cu studii superioare

Județul Ilfov este singurul județ care a înregistrat o creștere importantă a populației (+39,6%), urmat de județele Bistrița-Năsăud (+3,4%) și Suceava (+1,2%), restul județelor înregistrând reduceri de populație! Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (280,4 mii persoane, reprezentând 51,7%), în mediul rural trăind 297,4 mii persoane (54,8%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Ilfov se situează pe locul 13 în ierarhia judeţelor, deținând o pondere de 2,85% din populația totală a României.

Vârsta medie a populației rezidente pentru Ilfov a crescut foarte ușor, fiind de 38,6 ani (față de 38,5 ani, la RPL2011), situând județul pe locul 1 cu cea mai mică vârstă medie la RPL2021. La nivel național procesul de îmbătrânire s-a adâncit, în județul Ilfov trăind o populație tânără, mai mică cu 3,8 ani. În cadrul Regiunii București-Ilfov, vârsta medie este de 41,7 ani.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste, care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în Ilfov este 70,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mult mai mic decât media națională (121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere), fapt care indică că populaţia judeţului este una întinerită (locul 1 pe țară)!

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru Ilfov are valoarea de 46 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, față de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte la nivel național (locul 1 pe țară)!

Referitor la orașele și comunele din județ, lo­calitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: Popești-Leordeni, care a ajuns la o populație rezidentă de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011, o creștere de 144%), ­Chiajna, cu o populație rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011, reprezentând o creștere de 205,7%) și Bragadiru, cu o populație rezidentă de 40.080 persoane (cu 24.751 persoane mai mult decât în 2011, creștere de 161,5%). Ierarhia se modifică, așadar, dacă ne referim la creșteri procentuale. Astfel, în mediul rural locuitorii din Chiajna sunt, cum arătam anterior, la procente, de 3,1 ori mai mulți față de 2011, iar cei din Berceni, spre exemplu, de 2,3 ori mai mulți, iar în mediul urban – locuitorii din Bragadiru sunt de 2,6 ori mai mulți și cei din Popești-Leordeni de 2,4 ori mai mulți.

Localitățile din județ cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt Vidra (8.058 locuitori, -15,3% față de populația din 2011) și Jilava (10.611 locuitori, față de 12.223 în 2011, adică o scădere cu 13,2% față de populația recenzată în 2011).

Cea mai mică comună din județ este Nuci, cu doar 2.860 locuitori (-7,7% față de RPL2011, când au fost recenzate aici 3.098 persoane). La recensământul precedent, cea mai mică localitate ilfoveană a fost Dărăști-Ilfov, cu 3.026 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o scădere cu 5,3%, ajungând acum la 2.865 locuitori.

Cel mai mic oraș din Ilfov este Măgurele (14.414 locuitori, chiar dacă a întregistrat o creștere a populației de 30,5% față de 11.041 în 2011), iar cel mai mare este, cum arătam anterior, Popești-Leordeni, cu peste 53.000 de locuitori.

În ceea ce privește etnia, în Ilfov s-au declarat români 431,6 mii persoane (96,9%). Populația de etnie romă (9,2 mii persoane) reprezintă 2,1% din totalul populației, etnia turcă 0,7 mii persoane (0,2%), etnia maghiară 0,4 mii persoane (0,1%) și alte etnii 3,4 mii persoane (0,7%).

Ca structură confesională, 94,9% dintre persoanele care și-au declarat religia sunt ortodoxe, 1,6% de religie romano-catolică, 0,8% atei, 0,7% fără religie și 2,5% alte religii.

Aproape jumătate – mai exact 48,4% din populația rezidentă a județului – o reprezintă persoane care au starea civilă legală ”căsătorit(ă)”. Sunt căsătoriți 129,7 mii bărbați și sunt căsătorite 132,9 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 218,7 mii persoane, ceea ce reprezintă 40,3% din total populație, din care: 109 mii persoane de sex masculin (49,8%) și 109,7 mii persoane de sex feminin (50,2%). Persoanele văduve reprezintă 2,9% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 83,1% fiind persoane de sex feminin și 16,9% de sex masculin.

Din totalul populației rezidente a județului, 38% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 36,8% nivel scăzut (preșcolar, primar, gim­nazial sau fără școală absolvită) și 25,2% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Ilfov se situează pe locul 2 în ierarhia judeţelor, după București.

53,5% din populația rezidentă a județului (290,3 mii persoane) este reprezentată de populația activă, aceasta fiind compusă din 283,5 mii persoane ocupate și din 6,8 mii șomeri. Restul – de 46,5% din populația județului – este reprezentat de populația inactivă care cuprinde 252,3 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă o treime (33%), iar elevii și studenții peste două cincimi (42,6%).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Ilfov se situează pe locul 1 în ierarhia judeţelor cu 52,2% față de media națională 40,4%.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, Ilfov se situează pe locul 2 în ierarhia judeţelor (împreună cu județele Cluj și Timiș), după București, cu cea mai mică pondere (1,3%).

Populația rezidentă a României include:

●    persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită în România;

●    persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

●    persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);

●    persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

NU au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

●    persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată). Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente în România – de 19,05 milioane persoane.

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform legii, s-a realizat ”asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa un milion de persoane.

De reținut! Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.