Cu iubirea și milostenia lor, Sfinții Martiri Brâncoveni sunt grabnic ajutători ai celor ce trăiesc cu dreaptă credință. La vreme de neliniște durere și întristare, ei vin în sprijinul tuturor celor ce-i cinstim și le adresăm rugi în tihnă, din adâncil sufletului. Iată o rugăciune care prin puterea acestor sfinți ne va goli sufletul de răutate, de amărăciune și ne va pune în loc bunătate, bucurie și iubire!

O, Sfinților Martiri Brâncoveni,

Care prin înțelepte osteneli,

Comoară sfintei și dreptei credințe până la sfârșit ați păzit,

Și de la Împăratul slavei, Hristos Dumnezeu,

Neveștejită cunună mucenicească ați primit!

Căutați dintru înălțimea slavei Cereștilor voastre,

Lăcașuri către noi,

Cei care în tot ceasul în nenumărate chipuri ne primejduim,

Și care pentru multa noastră lenevie și mândrie,

Covârșiți de boli, pagube, necazuri

Și de înfricoșate și negândite nevoi,

Mai mult decât toți, după dumnezeiasca dreptate,

Am ajuns ticăloșiți și asupriți.

Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult

Și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii,

A trupului și a diavolului,

Prin sfintele și pururea primitele voastre rugăciuni,

O, preafericiților Martiri,

Rugătorilor fierbinte către Dumnezeu pentru toată lumea,

Pentru Ortodoxie, pentru țara și neamul vostru,

Pentru toți cei ce aleargă către voi

Cu credință tare și umilință nefățarnică,

Mijlociți pentru noi toate cele bune

Și de folos pentru luminarea ochilor minților și inimilor noastre,

Celor întunecate de grija vieții de acum,

Râvna aprinsă și neostoită

Pentru fapta bună ce v-a însuflețit pe voi,

Dobândirea întru cunoștință

A binecinstitoarei și lucrătoarei prin dragoste credințe,

Prețuirea ei mai mult decât lumina ochilor

Și decât viața aceasta vremelnică,

Până la suflarea noastră cea mai de pe urmă.

Plecați spre milă și îndurare,

Pe milostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu,

Să ne cheme la El pe toți,

Să ne deschidă ușa luminii Sale

Spre a ne trezi cu un ceas mai devreme,

Ca să voim să lucrăm în via și pe ogorul Lui,

Răscumpărând vremea trecută,

Pe care rău am cheltuit-o,

Fiind întunecați de neștiință

Și biruiți de urâte gânduri și de patimi de necinste.

Cereți pentru noi

Și statornicia neclintită

Și tăria de diamant ce ați avut până ce v-ați dat sufletele voastre,

Curățite prin botezul sângelui,

Mai strălucitoare decât razele soarelui în mâinile Ziditorului tuturor.

Ca astfel, învrednicindu-ne și noi părții celei de-a dreapta,

Dimpreună cu voi și cu toți sfinții

Care I-au bineplăcut Lui de la începutul veacurilor,

Să-L slăvim pe Dumnezeul vieții noastre,

Pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh,

În nespusa fericire a Împărăției Sale,

În vecii vecilor,

Amin!