Lecții ne(învățate) la 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 Pregătirea la dezastre/situații de urgență necesită un efort constant, iar învățarea și repetarea măsurilor și regulilor de comportare care trebuie adoptate înainte, în timpul și după producerea unei situații de urgență sunt extrem de necesare
În perioada 26 februarie – 3 martie, la nivel național, a fost marcată ”Săptămâna Protecției Civile”, organizându-se o serie de activități, menite să dezvolte comportamentul preventiv al cetățenilor.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 692, ediția print
Spre exemplu, în București și județul Ilfov, zilnic, în perioada menționată, porțile au fost deschise la toate subunitățile de pompieri, pentru copii fiind un bun prilej să interacționeze cu pompierii care intervin zi de zi pentru salvarea semenilor. În instituțiile de învățământ s-au organizat diferite activități informative, iar miercurea trecută, în toată țară, a avut loc exercițiul de alarmare publică ”Miercurea Sirenelor”. S-a sunat ”Alarma la dezastre”, folosită pentru alertarea comunităților în cazul producerii unor calamități cu impact major. Și, deși acționarea sirenelor poate genera disconfort în rândul cetățenilor, deprinderea modului de comportare și familiarizarea cu tipul urgentei, anunțate sunt de un real folos într-o situație limită.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecție a populaţiei și bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situații în care este alarmată populația, prin intermediul sirenelor electrice și electronice, au loc pe timpul inundațiilor, când este semnalată iminența producerii unor viituri care să pună în pericol viața persoanelor. De asemenea, sistemul de înștiințare – alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanțe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecției populației civile poate fi utilizată și pe timpul conflictelor armate. Prin intermediul sirenelor mijloacelor de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificații sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate. Astfel, ”Alarma la dezastre” se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde fiecare; prealarma aeriană – se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde fiecare, iar ”Alarma aeriană” se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele.
91 de ani de Protecție Civilă în România
La sediul ISU B-If s-a aniversat 91 de ani de la înființarea Protecției Civile în România, iar cadre ale instituției, care s-au remarcat în desfășurarea activității profesionale, au fost recompensate prin înaintarea în gradul următor înaintea expirării stagiului minim în grad. De asemenea, a avut loc ceremonia de depunere a Jurământului Militar de către subofițerii nou încadrați. Prefectul județului Ilfov, Simona Neculae, a mulțumit ”tuturor celor care sunt dedicați misiunii de a ne menține în siguranță” și a transmis că ”Instituția Prefectului – Județul Ilfov își propune să lucreze în continuare cu ISU B-If pentru un viitor mai sigur și mai protejat”. ”Vreau să mulțumesc ISU B-If pentru activitățile de prevenire și informare în comunitate, pentru eforturile făcute pentru a informa cetățenii despre măsurile de siguranță și pentru că acționează pentru reducerea riscurilor de producere a situațiilor de urgență. România depune eforturi susținute pentru a reduce impactul dezastrelor naturale și a proteja comunitățile noastre. Să nu uităm de 4 martie 1977 și să avem grijă să fim cât se poate de pregătiți în cazul unui cutremur, cât și în cazul oricărui fenomen meteorologic extrem”, a adăugat oficialul.
Seismul din 4 martie 1977 a produs pagube semnificative în întreaga țară, cu efecte devastatoare asupra infrastructurii, clădirilor și comunităților și, potrivit estimărilor, între 1.500-2.000 de persoane au decedat și alte mii au fost rănite. 90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii parțiale sau totale a 32 de clădiri. Unde erau acestea? De ce s-au prăbușit? Ce schimbări a produs cutremurul? Orașul este în continuare plin de clădiri vulnerabile seismic! Ce soluții există pentru punerea acestora în siguranță? Cât de mare este nivelul actual al riscului seismic și ce se face sau nu pentru reducerea acestuia? Pentru a răspunde acestor întrebări, pe 3 martie 2024, la 47 de ani de la cutremur, în Săptămâna Protecției Civile, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri au organizat un tur ghidat cu tema ”Bucureștii și cutremurele”.
Lecții de prim ajutor, la ”Maratonul resuscitării”
”Maratonul resuscitării” a fost un alt eveniment al săptămânii trecute, organizat în ParkLake Mall, pe 2 martie, în intervalul 12.00-22.00, un eveniment public pregătit sub forma unui curs de prim ajutor, având ca scop creșterea gradului de conștientizare în rândul populației, asupra importanței dobândirii cunoștințelor de prim ajutor, prin instruirea unui număr cât mai mare de participanți. Zeci de medici, asistenți, paramedici, formatori și voluntari de la Fundația pentru S.M.U.R.D. i-au învățat pe cei interesați măsurile de prim ajutor în cazul unui stop cardio-respirator.
