O mare sărbătoare creştină încheie prima lună a anului nou civil, sărbătoarea închinată Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Mari dascăli ai lumii creştine, aceştia sunt consideraţi ocrotitori ai ortodoxiei şi ai tuturor celor ce urmează învăţăturile teologice.
Omagiaţi pe 30 ianuarie, Sfinţii Trei Ierarhi strălucesc ca nişte luceferi pe bolta cerească a Bisericii creştine ortodoxe. Şi-au câştigat această slavă printr-o credinţă neclintită în Dumnezeu şi prin propovăduirea cu tărie a cuvântului Său, devenind unii dintre cei mai mari apărători ai creştinismului. Datorită lor, avem noi astăzi un model de înţelegere şi trăire a vieţii creştine. Ierarhii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au fost cele trei ferestre prin care creştinii au privit către Dumnezeu Cel Adevărat şi au primit lumina Lui. Vom vedea în cele ce urmează, de ce Biserica le-a rânduit un loc special în calendarul creştin ortodox şi de ce sunt prăznuiţi împreună, an de an.
Scurtă incursiune în viaţa marilor Ierarhi
Sfântul Vasile cel Mare
Sfântul Vasile cel Mare a fost unul dintre susţinătorii egalităţii celor trei persoane ale Sfintei Treimi. S-a născut în anul 330 în Cezareea Capadociei, un oraş din antichitate situat astăzi în Turcia. În urma lui, Biserica a rămas cu un adevărat tezaur. Opere dogmatice, cuvântări religioase, reguli monahale mici şi mari şi Sfânta Liturghie, sunt doar câteva dintre scrierile care-i poartă numele şi pe care preoţii le păstrează cu sfinţenie şi le readuc în mintea şi în sufletele noastre, în zile cu mare încărcătură duhovnicească.
Sfântul Grigorie Teologul
La rândul său, Sfântul Grigorie Teologul sau Cuvântătorul de Dumnezeu cum mai este cunoscut în rândul creştinilor, s-a născut în aceeaşi perioadă cu Sfântul Vasile şi tot în Cezareea Capadociei. A fost dedicat cuvântărilor teologice încă din fragedă copilărie, din casa părintească, până la ultima suflare. Episcop fiind, a participat la cel de-al doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol şi a susţinut dubla natură, dumnezeiască şi umană a lui Hristos, precum şi misterul Sfintei Treimi, inexplicabil pe cale raţională.
Sfântul Ioan Gură de Aur
Cât priveşte anul naşterii Sfântului Ioan Gură de Aur nu se cunoaşte cu exactitate, dar se apreciază ca fiind 344-354. Primele învăţături creştine le-a primit de la mama sa, rămasă văduvă de la vârsta de 20 de ani. Ajuns predicator al Bisericii, el a lăsat omenirii una din cele mai vaste opere care cuprinde cuvântări bisericești, predici, tratate și scrisori. Practic, Sfântul Ioan Gură de Aur își transpunea noţiunile de credinţă în viaţă, asumându-și sarcina propovăduirii cuvântului evanghelic: „Am poruncit sufletului meu să-și asume îndatoririle de propovăduitor și să îndeplinească poruncile atât timp cât mai respir și cât timp Dumnezeu consideră că este bine să mă ţină în viaţă, fie că mai există cineva care să mă asculte sau nu”.
Ei sunt simbolul unităţii creştine
Sfinţii Trei Ierarhi sunt prăznuiţi în fiecare an la aceeaşi dată, ca simbol al unităţii creştine. În acest mod, s-a pus punct disputei existente la acea vreme între comunităţile creştine pe tema: care este cel mai mare teolog dintre cei trei ierarhi?
Biserici închinate Sfinţilor Ierarhi
Biserica Parohiei Sfinţii Trei Ierarhi Pantelimon – este situată în noul cartier rezidenţial din oraşul Pantelimon, în vecinătatea Mănăstirii Cernica, pe drumul ce duce spre Mănăstirea Cernica mai exact, pe strada Poet George Ţărnea nr. 7.Biserica Parohiei Sfinţii Trei Ierarhi Fundeni – se află în Şoseaua Fundeni nr. 254.Biserica Parohiei Sfinţii Trei Ierarhi Berceni – este o biserică mică, de pe strada Turnu Măgurele nr. 244.