”Am dori ca electoratul să știe că suntem singurul partid creștin – democrat de pe eșichierul politic” – Radu Ghidău, președinte
Pe 11 noiembrie 1995 se stingea cel care și-a închinat întreaga viață României și luptei pentru democrație, Corneliu Coposu. A fost o pierdere grea atât pentru spiritul democratic renăscut după 1989, cât și pentru formațiunea fondată de Corneliu Coposu, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, care a dispărut în mai puțin de cinci ani din prim planul politicii românești, din acel partid nemairămânând astăzi aproape nimic. De-a lungul întregii sale cariere politice, Corneliu Coposu a susținut cu tărie dezideratul lăsat cu limbă de moarte de Iuliu Maniu, în închisoare: ”Nu lăsa partidul să moară. Pe 11 noiembrie 2019, la 24 de ani de la dispariția lui Corneliu Coposu, s-a lansat Alianța Național Țărănistă, ca o continuare directă a marilor principii și idei ale înaintașilor.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 487
”Acum este singura dată când vom face apel la numele înaintașilor noștri. Nu dorim să le confiscăm memoria, ci doar să le continuăm lupta, ancorați în prezent, cu speranță în viitor. Am fondat această structură deoarece atât noi, fondatorii Alianței Național Țărăniste, cât și foarte mulți alți români, nu ne regăsim în inițiativele și direcțiile formulate de actualele partide politice. Pentru noi toți, pentru România, a sosit momentul să avem o opțiune viabilă, echilibrată și constructivă, pentru a nu mai fi nevoiți să repetăm greșelile trecutului și pentru a elimina ideea pernicioasă a votului negativ: nu trebuie să mai fim nevoiți să votăm răul cel mai mic. Trebuie să putem alege, în fine, un proiect pozitiv, cu încredere și speranță de mai bine. La ora actuală, în condițiile în care PNȚCD a abandonat complet linia pe care o avea, nu am văzut o altă perspectivă decât fondarea unui nou partid, pe aceleași principii. Noi nu deviem către stânga. Problema este că nu am avut niciun partener de dialog la PNȚCD, nu avem niciun dialog cu președintele Aurelian Pavelescu”, ne-a declarat președintele Alianței Național Țărăniste, avocatul Radu Ghidău.
Continuă tradiția generoasă a național țărăniștilor
Președintele noii formațiuni politice, ne-a spus că își dorește ca electoratul să știe că ANȚ este un partid care, în primul rând, continuă o tradiție generoasă a național țărăniștilor. ”Suntem singurul partid creștin-democrat la ora actuală de pe eșichierul politic. Avem patru principii foarte clare pe care le respectăm: morala creștină, democrația adevărată, deptate socială și patriotismul luminat. Negociem tot până la principii. Așa spunea Corneliu Coposu. Chiar și fondarea partidului a fost o coincidență, pentru că în data de 11 noiembrie 2019, când au ieșit actele de la Tribunalul Municipiului București, este ziua când, în urmă cu 24 de ani, a murit Corneliu Coposu.
Scopul nostru este să construim o structură politică modernă, flexibilă, generoasă, din punctul de vedere al ideilor, pentru cei care înțeleg aceste idei și împărtășesc aceleași idei ca noi. Se dorește pe de o parte o structură a clasei de mijloc, pentru că aceasta este ținta noastră electorală și, bineînțeles, țăranii. Care mai există. Din păcate, clasa numită țărani este într-o stare de disoluție. Dorim să reprezentăm persoanele care trăiesc în mediul rural, care au nevoi speciale, dar în egală măsură ne îndreptăm și spre intelectuali. Noi promovăm ideea statului subsidiar. Considerăm că statul trebuie să intervenă doar acolo unde cetățeanul nu se descurcă. În rest, libera inițiativă, pe baza principiilor noastre, este esența societății. Bineînțeles, cu garanțiile aferente, cu dreptul de proprietate, garanții care bună parte sunt înscrise în Constituție. Unele mai trebuie respectate. O serie de oameni de la noi sunt foști membri ai PNȚCD care nu s-au mai regăsit și nu se regăsesc pe eșichierul politic actual. Când PNȚCD a dispărut, o serie de oameni s-au orientat către PNL. Acum, probabil că, ne place sau nu ne place, o serie de membri se vor întoarce către noi. Principala noastră cerință este să creadă în principiile noastre. Dacă crezi în buzunarul propriu, nu ai ce să cauți la noi”, a punctat președintele ANȚ. Candidaturile sunt deschise, evident, competiția internă, la fel, este deschisă. Cine dorește se poate înscrie în orice moment, dar există și posibilitatea de membru simpatizant.
Biroul Național de Conducere este structura de conducere națională, care asigură conducerea curentă a partidului între două Congrese, și este alcătuit din 7 membri plini și 2 membri supleanți. În urma Congresului de constituire, structura Biroului Național de Conducere este: președinte Radu Ghidău, prim-vicepreședinte Alecu-Florin Diaconu, secretar general Horia Valerian Radocea, vicepreședinți: Dragoș-Corvin Oncescu, Călin Oancea, Tudorel Chesoi și Dan-Claudiu Iamandi. Președintele organizației de tineret este Demis Rusu, din Iași.
”La ora actuală există 15 organizații județene, unde sunt numiți coordonatorii. Am mers pe ideea că nu ne interesează neapărat să facem alegeri în fiecare filială, ci să creăm o structură de conducere, numită pe moment, care preia greutatea alegerileor, preia organizarea pentru alegeri. Coordonatorul județean strânge o echipă care începe apoi piramidal să coopteze alți membri, urmând ca după anul 2020 să discutăm de un congres”, a mai spus Radu Ghidău.
Structura Alianței Național Țărăniste Filiala Ilfov este condusă de avocatul Andrei Țâru, care este și președintele Juriului de Onoare și Disciplină, la nivel național, iar vicepreședinte al ANȚ Ilfov este Ion Dabu.
Focus pe problema ajutoarelor sociale
Președintele ANȚ a menționat că proiectul noului partid este în lucru de doi ani. ”Mai sunt oameni care nu se bucură de apariția noastră, cum este Aurelian Pavelescu, liderul PNȚCD. Scopul nostru nu este să intrăm în competiție cu PNȚCD, nici cu PNL. Noi avem electorat de drepta pentru că în mod real dorim promovarea ideilor de dreapta. Nu dorim să luăm măsuri de stânga, dacă vreodată se pune problema unei guvernări. Punctele pe care noi ne vom apleca foarte atent se referă la problema ajutoarelor sociale. Consider că nu trebuie să dai un ajutor social sub formă financiară, ci trebuie să îi oferi omului soluții ca să își găsească el calea. Să îi oferi posibilități. Banii nu duc la muncă, ci la lene. Dacă te uiți în mediul rural, la ora actuală nu mai găsești pe nimeni să vină să îți lucreze. Noi venim cu soluții care în mod real sunt de drepta. În România, soluția cea mai facilă este să dăm ajutoare, de minimis, de lemne, alocații pentru copii. Susținem dublarea alocațiilor în cazul copiilor, dar considerăm că, în primul rând, copiilor trebuie să le oferi șansa unei educații. Eu am plecat din universitatea de stat din Arad pentru că m-am săturat să trec analfabeți. Statul are obligația să subvenționeze o educație de calitate. Deci suntem în favoarea alocațiilor, dar nu susținem ca procreerea să devină prioritate în vederea obținerii alocațiilor. În mediul rural, marea problemă este că banii de alocație ai copiilor iau o altă destinație”, a subliniat Radu Ghidău.
O stare de normalitate
Programul partidului, „România pentru care luptăm”, reprezintă angajamentul ferm de a contribui la reconstrucţia României, după o îndelungată guvernare de stânga, marcată de nenumărate excese nedemocratice care au afectat în mod negativ bunăstarea şi încrederea tuturor românilor într-un climat politic corect, transparent şi eficient.
Alianţa Naţional Ţărănistă consideră că România trebuie să revină la o stare de normalitate, caracterizată prin respectul faţă de lege, respectul instituţiilor faţă de cetăţean, combaterea corupţiei şi afirmarea identităţii româneşti în spaţiul european şi universal.
”România nu are traseu de țară. Toate guvernările care vin schimbă tot. România trebuie să își definească întâi o direcție. Pe vremea lui Ceaușescu, România a fost o țară industrială. În prezent, România nu este nimic, nici agricolă, nici turistică. Pe plan european, România este terenul de desfacere al celorlalte țări. Din punctul meu de vedere există două sectoare: agricultura, care este esențială și avem capacitate și un pământ foarte bun, și turismul. Statul trebuie să investească să sprijine aceste sectoare. Am răsat uimit că primul lucru pe care l-a făcut actualul guvern a fost să ia de la zero autostrada Comarnic – Brașov. Pentru mine este o mirare continuă: de ce fiecare guvern ia totul de la zero? Câte studii de fezabilitate vom mai face? Hai să luăm ce a fost în regulă și să folosim. Eu consider că este o abordare greșită pentru dezvoltarea țării. Trebuie trasă o linie, văzut ce există și ce poate fi folosit și continuat. Investițiile nu se fac în interesul unei guvernări, ci în interesul unei țări”, a semnalat președintele ANȚ. Acesta a mai precizat că un alt motiv care a stat la baza înființării noului partid a fost o mare dilemă: ”Nu aveam cu cine vota. M-am săturat să pun ștampila pe cineva, ca să nu iasă altcineva. Cei care vin alături de noi trebuie în primul rând să creadă. Eu nu doresc să fac un USR din acest partid, USR care e o structură de oameni gălăgioși care nu au nicio doctrină politică. Credința noastră este că se poate face politică într-un alt mod”, a subliniat Radu Ghidău.
Planurile ANȚ pe perioada următoare sunt, potrivit liderului său, acoperirea la nivel județean cu organizații, candidați peste tot pentru alegerile locale, plus liste complete și, bineînțeles, scopul imediat: rezultatele electorale. ”Un partid politic nu poate să își dorească altceva decât programul pus în practică de aleșii săi. Ținta noastră în acest moment sunt alegerile locale”, a conchis Radu Ghidău.
”Pe termen scurt, ne dorim să acoperim cât mai mult din ceea ce înseamnă Ilfov, să avem candidați la toate cele 40 de unități administrativ teritoriale. Să avem rezultate foarte bune în alegerile locale. Pentru noi, ca un partid de-abia înființat, la început, rezultatele vor fi foarte importante pentru că vom ști mai departe ce să facem și vom avea în funcție de asta și un start și pe ce să ne bazăm. Considerăm că principiile pe care le avem ne pot permite pe eșichierul politic să obținem rezultate cât mai bune, la alegerile locale”, ne-a declarat coordonatorul ANȚ Ilfov, Andrei Țâru.
”Ilfovul e un județ greu, dominat de două partide. Mai puțin de PSD, care a început să cadă în electoratul ilfovean și astfel există loc pentru altceva. Sper să găsim o nișă pe care să intrăm”, a spus Ion Dabu.
Cel mai tânăr deputat din istoria PNȚCD
Avocatul Radu Ghidău este cunoscut ca un membru foarte activ în PNȚCD, formațiune politică în care s-a înscris în data de 5 mai 1991. Începând cu anul 1992, a deținut funcția de vicepreședinte al Organizației de Tineret a PNȚCD jud. Arad, apoi președinte al Organizației de Tineret a PNȚCD jud. Arad (1995-1997), vicepreședinte al Organizației PNȚCD jud. Arad (1996-2001), în 1996 a fost numit Coordonator al Biroului de presă și imagine al PNȚCD (6 luni), a mai fost vicepreședinte al Organizației Naționale de Tineret a PNȚCD (1997-1999), secretar general adjunct al PNȚCD (1999-2001).
În 1996, la 23 de ani, Radu Ghidău a fost ales deputat în Parlamentul României, fiind cel mai tânăr deputat din istoria PNȚCD. În cadrul Camerei Deputaților, a fost membru al Comisiei de Muncă și Protecție Socială (1996-1998), membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (1998-2000) și președinte al Comisiei pentru Regulament (1999-2000).
Principiile care stau la baza întregii activități a Alianței Național Țărăniste sunt:
a. Morală creștină;
b. Democrația adevărată;
c. Dreptate socială;
d. Patriotism luminat.
Morala creștină
(1) Principiul moralei creștine semnifică recunoașterea și apărarea credinței strămoșești și a cultelor creștine, recunoașterea celorlalte religii, respectarea adevărului, instaurarea unei vieți publice și private întemeiate pe armonie socială și bune moravuri cetățenești, precum și promovarea înțelegerii și îngăduinței față de oameni.
(2) Morala creștină, exclude intoleranța, ura și imoralitatea în toate domeniile vieții publice și private, precum și confruntarea violentă între indivizi, categorii sociale, naționalități și adepți ai diverselor religii.
(3) ANȚ este un partid laic, care se distanțează de orice fundamentalism religios și se opune transferului particularismului cultelor în zona confruntărilor politice. Partidul este deschis reprezentanților tuturor cultelor care acceptă principiul generos al moralei creștine.
Patriotismul luminat
(1) Principiul patriotismului luminat înseamnă devotament pentru Patrie și popor, apărarea suveranității, independenței, unității și indivizibilității Statului român, a integrității sale teritoriale, promovarea tradițiilor, culturii și civilizației neamului până la granițele sale etnice, precum și stabilirea de relații amicale și de colaborare cu toate statele democratice ale Europei și ale lumii.
(2) Pe plan intern, principiul patriotismului luminat implică apărarea și promovarea valorilor naționale, culturale și spirituale, printr-o politică de bună înțelegere cu minoritățile naționale, bazată pe recunoașterea libertăților și drepturilor legitime la limba și credința proprie, protejarea tradițiilor culturale și sociale ale acestora și încurajarea armoniei și solidarității interetnice între națiunea română și minoritățile naționale, excluzând xenofobia, șovinismul, rasismul, separatismul și intoleranța etnică.
(3) Acest principiu presupune o politică externă de pace și de bună înțelegere cu toate popoarele, precum și acordarea unui sprijin activ cultural, educațional și spiritual pentru toți românii care trăiesc dincolo de granițele țării.
Democrația adevărată
(1) Principiul democrației adevărate se realizează prin consolidarea și apărarea statului de drept, în care libertățile și drepturile fundamentale ale persoanei, inclusiv dreptul la proprietate privată, drepturi recunoscute ca inalienabile și inviolabile, să fie apărate și garantate. Puterile în stat emană de la popor și sunt exercitate de reprezentanții poporului, aleși în mod liber și legal.
(2) Acest principiu exclude orice inegalitate sau discriminare pe criterii de sex, rasă, naționalitate, religie sau confesiune, grad de cultură, convingeri ori apartenență politică sau socială, precum și de stare materială. Democrația impune crearea și respectarea mecanismelor democratice și respinge orice formă de autoritarism sau totalitarism.
(3) Democrația presupune și faptul că natura legăturilor funcționale care se stabilesc între structuri sociale ierarhice funcționează potrivit principiului subsidiarității. Acest principiu permite maximum de libertate și autonomie pentru structurile de bază și consideră că, doar în subsidiar, organismele centrale trebuie să-și facă simțită intervenția, numai atunci când și numai acolo unde structura de bază nu își mai poate autoregla echilibrele funcționale.
Dreptate socială
Principiul dreptății sociale se înfăptuiește prin respectarea demnității umane, prin egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, prin afirmarea și promovarea valorilor și realizarea egalității șanselor în competiția socială, printr-o alocare a resurselor care să asigure un nivel corespunzător de dezvoltare a educației, sănătății și culturii, prin asigurarea protecției persoanelor și categoriilor defavorizate și printr-o economie socială de piață cu caracter participativ, realizată într-un mediu competițional echitabil.
