Legământul între comunităţile din Brăneşti şi Puhoi, acum înfrăţite, a sporit împlinirea faptelor. Nimic nu poate fi lăsat la voia întâmplării. Dacă s-ar întâmpla aşa, totul s-ar risipi, ca pulberea. Imediat după ceremonia semnării acordului – şi a spectacolului cu dansuri și cântece – fraţii s-au adunat tot împreună să vadă şcoli, grădiniţe, biserici, cămine culturale. Toate, din Brăneşti, dar şi din satele a căror viaţă contemporană le cere gospodarilor ei pricepere la înfăptuiri, sârguinţă şi chibzuială. Apoi, în aceste pagini, veţi vedea la câtă treabă s-au înhămat toți.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 432, ediția print
Din păcate, în paginile noastre anterioare n-au încăput toate momentele importante, cu semnificaţii speciale, petrecute în prima parte a zilei, la simpozion. Aşa că vom vorbi şi despre ele. Plus altele, la fel de însemnate, din orele şi zilele care au urmat.
Mărturia unui fiu de refugiaţi
Dr. Florin Petrescu, prof. de istorie, dir. Casei Corpului Didactic (CCD) Ilfov: „Am o mare bucurie că trăiesc acest moment istoric, cu atât mai mult cu cât bunicul meu şi mama sunt originari din satul Româneşti, un loc apropiat de comuna Puhoi. În ’40, în timpul luării Basarabiei, s-au refugiat în România. În ’43 s-au întors de unde plecaseră, după care au revenit, de astă dată definitiv, în România. Mi-au povestit multe şi am aflat apoi şi mai multe despre dramele refugiaţilor, fugiţi din calea stalinismului. Apoi, un fapt de-acum, dar cu totul altfel: preotul din satul bunicului meu e tot din comuna dv., Puhoi.
(…) Am asistat acum, aici, la un moment emoţionant al istoriei, pe care, spun sincer, nu îl credeam posibil. E această sărbătoare nouă, a înfrângerii vremurilor care au trecut.
Ca dir. al CCD, am participat astă-primăvară la un proiect în Cernăuţi, cu profesori de limba română, membri ai Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română, din Ucraina. Am avut activităţi la cursuri, bucurându-ne de noile date ale unei realităţi instituţionale. E o certitudine că ele vor continua. Profesorii din Ilfov vor merge pentru formare, pregătire sau în vizite de prietenie la Chişinău şi la Puhoi. De asemenea, îi aşteptăm pe colegii învăţători de la dv. să participe la procesul de dezvoltare a educaţiei, pe aceste coordonate actuale”.
În dar, icoana Sf. Nicolae
Un alt moment din timpul simpozionului a fost cel al oferirii unui dar cu semnificaţii chiar fraterne. Oaspeţii veniţi la Brăneşti i-au oferit edilului comunităţii o icoană frumoasă, care-l înfăţişează pe Sf. Nicolae. Desigur, gestul a avut un ecou special: pe primar îl cheamă Niculae, dar, cel mai important e faptul că biserica din Brăneşti poartă hramul acestui mare sfânt şi că acesta urma să fie prăznuit peste trei zile.
Năvală de cărţi, la Puhoi
„Câtă multă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe şi rusul”, scria marele poet unionist Grigore Vieru. Cu toate acestea, fondul de carte al bibliotecilor din localitatea Puhoi e în majoritate în limba rusă şi doar 30% în limba română.
Asta i-a determinat pe membrii Asociaţiei Culturale Brăneşti, condusă de prof. Marius-Ovidiu Sebe, să declanşeze o campanie de strângere de cărţi. Ea a avut succes. S-au adunat sute de volume. Parte din ele au ajuns la destinaţie. Altele vor fi şi ele expediate, cât de curând. Un alt transport l-au luat cu ei oaspeţii, la plecarea spre casă, marţi, 4 decembrie. Şi încă au mai rămas cutii de trimis.
Listă plină, pentru colaborări viitoare
Luni, 3 decembrie, după simpozion şi a doua zi până la amiază, fraţii noştri basarabeni au făcut un adevărat tur de forţă, explorând locurile frumoase şi instituţii cu dotări de calitate, bine amenajate şi gospodărite, din Brăneşti și satele Islaz, Vadu Anei şi Pasărea. Lista popasurilor a fost lungă, dar, mai ales, diversă, pentru prilejurile acumulării unor experienţe noi. S-au conturat domenii de colaborare, rezolvări de situaţii şi modalităţi de abordare a unor provocări actuale, iar peste tot au avut loc dialoguri deschise, cu explicaţii la oricare dintre întrebări.
În Brăneşti au fost vizitate Şc. gimnazială nr. 1, cu parteneriatele ei educaţionale europene, cu laboratoare, săli de clasă, amenajări, toate moderne şi extrem de utile, biblioteci primitoare, înţesate cu cărţi pentru toate vârstele copilăriei, săli de sport etc. Peste tot, sprijinul autorităţilor locale este prezent şi eficace.
La această școală modernă, fraţii de peste Prut au avut surpriza să o întâlnească pe eleva de cls. a V-a Emilia Castraveţ, din Chişinău, care învaţă aici.
Aceleaşi atribute ale grijii faţă de actul educaţiei au fost bine apreciate şi la Liceul Teoretic “Traian Lalescu, unde edilul localităţii, împreună cu dir. şcolii, au oferit detalii despre investiţiile pentru siguranţa clădirii şi confortul mobilierului şcolar, despre soluţiile aplicate şi eficienţa rodnică a rezultatelor de modernizare a școlii.
Periplul a continuat la grădiniţele „Riţa Gărgăriţa”, cu program normal şi prelungit, după care, în satul Islaz, au fost vizitate Căminul Cultural, vechea Biserică Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construcție ce a împlinit 104 ani. Apoi, oaspeţii au mers la Căminul Cultural al satului, iar Casa Corpului Didactic din Brăneşti i-a primit cu ospitalitate şi informaţii utile.
A doua zi, marţi, 4 decembrie, satul Vadu Anei a fost şi ea o gazdă bună, după care, la invitaţia Maicii Stareţe Mihaela Costache, de la Mănăstirea Pasărea, fraţii moldoveni din Puhoi au făcut o ultimă escală.
Astfel s-au încheiat minunatele zile ale fraternităţii, parafate şi sărbătorite la Brăneşti.
