Ziua Cucilor prin Norvegia, Islanda și Liechtenstein

Brăneşti 2015

La Casa Corpului Didactic Ilfov s-a lansat oficial, pe 29 ianuarie, proiectul „Promovarea şi conservarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului European-Manifestare tradiţională Ziua Cucilor”, încununarea unor ore,  zile, săptămâni, luni şi ani de reaşezare a comunei Brăneşti în spaţiul cultural tradiţional, pe care a ştiut să-l păstreze, de-a lungul anilor, prin revigorarea sărbătorii tradiţionale „Ziua Cucilor”.  La conferinţa de presă pentru lansarea proiectului au participat, alături de primarul Niculae Cismaru şi de preşedintele Asociaţia Culturale Brăneşti, Marius Ovidiu Sebe şi etnologul Doina Işfănoni de la Muzeul Satului Bucureşti, Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei de Cultură a judeţului Ilfov, Mihaela Costache, stareţa Mânăstirii Pasărea, Mihai Baranga, noul director al Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale şi o parte a echipei de consultanţă care a asigurat accesarea fondurilor pentru acest proiect. Desigur, în sală, au fost multe cadre didactice, profesorii metodişti ai CCD Ilfov, inspectorul şcolar Cristina Ghiţă, angajaţi ai primăriei Brăneşti, viceprimarul Corneliu Stancu, consilieri locali, administratorul public al comunei, Daniel Zamfir.

Un proiect de 179.478,45 euro

Conferinţa a fost deschisă de gazdă, primarul Niculae Cismaru, mai emoţionat decât la semnarea contractului de finanţare din decembrie, care a subliniat munca de un an a echipei alcătuită din cadrele didactice ale comunei, membrii Asociaţiei Culturale Brăneşti, angajaţii primăriei şi ai firmei de consultanţă în scrierea şi depunerea proiectului, în alcătuirea unui dosar coerent care să facă posibil încheierea unui contract de finanţare pentru desfăşurarea „Zilei Cucilor”, care va avea loc pe 23 februarie 2015.

Managerul de proiect, Ramona Ciorobea,  a explicat asistenţei, din par­tea firmei de consultanţă, că proiectul „Promovarea şi conservarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului European-Manifestare tradiţională Ziua Cucilor” este finanţat prin Granturi EEA și Norvegiene (mai exact fonduri provenite de la Norvegia, Islanda și Liech­tenstein, care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar sunt membre ale Spațiului Economic European), se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni, în perioada 5 decembrie 2014 – 30 noiembrie 2015. Proiectul este finanţat de Norvegia, Islanda, Liechtestein şi Guvernul României, prin Ministerul Culturii, iar suma câştigată este de 793.384,5 lei adică 179.478,45 euro. În cadrul proiectului, partenerii sunt Primăria Brăneşti, Asociaţia Culturală Brăneşti şi societatea norvegiană ­NOPRODUCTION. „Obiectivul general este conservarea identităţii culturale al comunei Brăneşti, prin promovarea şi desfăşurarea manifestării „Ziua Cucilor”. Există, însă, şi obiective specifice: întărirea relaţiilor bilaterale între România şi regatul Norvegiei; consolidarea accesului tinerilor din comună la cultură, prin dobândirea de noi abilităţi şi cunoştinţe; promovarea dialogului intercultural, prin participarea în cadrul festivalului a unor grupuri similare din Bulgaria, Germania şi România”, a mai spus Ramona Ciorobea, printre altele.

22 febuarie-inaugurarea sălii de spectacole de la Căminul Cultural

Preşedintele Asociaţiei Culturale Brăneşti, profesorul metodist Marius-Ovidiu Sebe, a anunţat şi existenţa unor momente care nu fac parte din proiect. „Eforturile noastre capătă, din acest an, noi valenţe, scopul pe care noi l-am urmărit an de an este susţinut de acest proiect important, suntem mult mai optimişti acum. În afara proiectului, mai avem şi câteva surprize. Astfel, pe 22 februarie inaugurăm sala  de spectacole a Căminului Cultural şi,  apoi, tot duminică, vom inaugura târgul meşteşugăresc care completează Ziua Cucilor, cu  obiecte lucrate de către meşterii locali. Pentru ziua de festival, 23 februarie, avem confirmări de participare la parada tradiţională a unor grupuri din Cavnic, Păuneşti, Lipniţa, Ruginoasa şi aşteptăm confirmări de la cucii din Călăraşi. Vom avea invitaţi din Bulgaria, din Yambol, facem eforturi pentru Germania.” Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei de Cultură Ilfov a spus: „Apreciez foarte mult efortul  pe care l-aţi făcut pentru judeţ, este singurul proiect pentru cultură pentru Ilfov. De-a lungul timpului,  am rămas  impresionată de oamenii pe care i‑am găsit aici,  cu adevărat dedicaţi meseriei lor şi care au reuşit să atragă acele energii folositoare în concretizarea acestui proiect. Vă felicit, domnule primar, pentru că împreună cu toţi cei din Brăneşti aţi reuşit!”

Solidaritatea comunităţii din Brăneşti este extraordinară!

Etnologul Doina Işfănoni a sintetizat şi expus cel mai bine fenomenul „Ziua Cucilor”, afirmând că:  „Pentru noi, specialiştii, Brăneşti este o alt­fel de casă a noastră, a celor care iubim cultura tradiţională, pe lângă casa noastră de la Bucureşti care este Muzeul Satului. Brăneşti a făcut obiectul de studiu al Institutlui Academiei Române încă de prin anii ’60 de când se desfăşoară o cercetare continuă şi s-au făcut permanente testări ale evoluţiei unui obicei. Întotdeauna, ce am admirat aici la Brăneşti a fost solidaritatea comunităţii în a putea să ducă mai departe acest eşantion de spiritualitate tradiţională, o altfel de modalitate de a spune cine sunt oamenii de aici, de a încerca să exprime această identitate printr-o mândrie locală foarte bine înţeleasă. Este un răspuns că, în calendarul popular, există o dată la care e bine să nu uităm să spunem celorlalţi cine suntem, de unde venim şi de ce ne cheamă brăneşteni şi nu bucureşteni. Această modalitate prin care, din când în când, spunem cine suntem, este astăzi încununată prin acest proiect, care răsplăteşte un efort de lungă durată, este un gir pentru comunitate de a crede în valorile ce s-au născut aici şi pentru noi, specialiştii, o bucurie, pentru că ori de câte ori ne-am implicat, la recomandarea UNESCO, care spune că un specialist trebuie să se implice într-o comunitate pentru a reconştientiza valoric ceea ce acea comunitate a avut, are şi trebuie să promoveze. Întoarcerea la origini, resemantizarea tradiţiei şi a valorilor spirituale, face ca oamenii să aibă la purtător argumentele valorii şi măsurii fiecăruia. Am regăsit aici solidaritatea intelectualităţii satului, profesori, părinţi sau preoţi şi mă bucur, Maică Stareţă, că sunteţi aici, căci, prin Mânăstirea Pasărea sunteţi, cumva, într-un tip de incintă care nu vă desparte de lume, ci vă pune în mijlocul comunităţii. Domnule primar, toată recunoştinţa pentru că asiguraţi ştafeta unei generaţii  de care avea nevoie această comunitate şi, credeţi-mă, am întâlnit mulţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, în activitatea mea. Probabil că era nevoie de un om care să iubeas­că acest loc, să-l cinstească după cum merită şi să aibă energia necesară. Acest proiect a demonstrat că dacă vrem cu toţii ceva, aceasta devine posibil, îi coagulăm pe ceilalţi de lângă noi, îi determinăm să fie activi şi prezenţi şi, de 3 ani încoace, această solidaritate s-a extins. Acest proiect contribuie la recâştigarea demnităţii şi la redarea  a ceea ce i se cuvine Brăneştiului: vizibilitatea internaţională şi reaşezare de valori, care pe plan european merită să fie recunoscută.”  Iar dacă vreţi să descoperiţi atmosfera din ziua festivalului, notaţi-vă în agenda data: 23 februarie 2015.

Cucii sunt o tradiţie foarte veche în Brănești, iar cercetările etnografice au dus firul poveștii apariţiei cucilor către bulgarii veniţi în sudul localităţii, în zona Băjenari, începând cu secolul al XVIII-lea. De sute de ani, a doua zi după Lăsata Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Mare al Sfintelor Paști, are loc sărbătoarea denumită “Ziua cucilor”, zi în care tinerii – numai bărbaţii – se costumează și se maschează în cuci și cucoaice. Semnificaţiile acestei sărbători sunt legate de obiceiurile de trecere și de renaștere. Este vorba despre: obiceiurile pastorale și agrare (ieșitul cu plugul la arat, păstorii cu caprele), ritul fecundităţii și fertilităţii prin elementele din constumaţia cucului (barba de ţap sau blană de iepure, sau lovirea tinerelor fete cu palma pe coapse), renașterea naturii, prin multitudinea de flori folosite la confecţionarea măștilor, alungarea răului, prin zgomotul puternic produs de acioaie. Deși veche de când satul, Ziua Cucilor a cunoscut și ani mai puţin bucuroși, în care ori nu s-a organizat, ori s-a organizat pe ascuns, până în 1989. Profesorul pensionar Nică Lupu povestește că, între cele două războaie mondiale, nici Biserica nu a fost de acord cu sărbătoarea cucilor, crezând că este un obicei păgân în care oamenii folosesc crucea doar pentru a se amuza. În timp, spune profesorul Lupu, lucrurile au fost explicate și bine înţelese, iar astăzi Biserica, prin slujitorii ei, preoţii, nu are niciun motiv de refuz.