Mogoşoaia
Ziua de 1 Decembrie a fost marcată la Mogoşoaia, în Târguşorul Brâncovenesc, în muzică de fanfară şi paşi de dans în care s-au prins şi locuitorii ieşiţi la plimbare. În ciuda a 2 grade sub zero şi a unei ninsori continue, membrii fanfarei Angely’s au cântat timp de o oră în cinstea Zilei Naţionale, nelăsând fulgii să le inunde instrumentele.
Doiniţa, cea frumos dansatoare
De fapt, făcuseră şi încălzirea pentru partea mai ritmată a după-amiezei, asigurată de câţiva membri ai Ansamblului folcloric „Doiniţa” al Casei Studenţilor din Bucureşti. Iar „Doiniţa” este un nume cunoscut şi recunoscut pe plan naţional şi internaţional, multipremiat. Să vă spunem doar că, o seară înainte, evoluaseră pe scena unuia dintre cluburile bucureştene, Bamboo, la Balul bobocilor de la Colegiul Mihai Viteazul, iar luna august şi-au petrecut-o în turneu în Anglia şi Finlanda, la festivaluri de profil.
Povesteşte instructorul de dans al Ansamblului, Simona Leasă: „Colegii Adela Cătuneanu, Mina Bratu şi Ionuţ Ilie. Majoritatea dintre noi am început dansuri populare încă din copilărie, când părinţii ne-au dus, pe la 5-6 anişori. Eu dansez de la 5 ani, de exemplu, avem repetiţii în fiecare duminică dimineaţa şi cele suplimentare pentru evenimentele la care suntem invitaţi. Costumele sunt ale Casei de Cultură, sunt foarte vechi şi le păstrăm cu mare respect. „Doiniţa” a luat naştere în 2008 şi reprezintă aripa tânără a folclorului de la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, preluându-i ca membri fondatori pe tinerii care învăţaseră să danseze la Palatul Naţional al Copiilor, care doreau să continue cu dansurile populare. Repertoriul şi costumele noastre sunt variate şi acoperim, concret, toate zonele ţării”. Petronela Axintioaie, solista Ansamblului, ni se alătură, uşor îngheţată după ce cântase: Interpretez muzică populară din Moldova şi Bucovina, eu însumi fiind din Botoşani. Diferenţele între cele două regiuni, din punct de vedere muzical, aparent nu există. Însă, dacă studiezi muzica şi formele ei, recunoşti melodiile mai aşezate din zona Moldovei, nu veţi găsi o horă foarte mişcată, e ca apa Prutului, cum ne place nouă să spunem. Hora de la noi, de la Botoşani, trebuie să curgă ca apa Prutului, în niciun caz repezită”. Frumos!
