1 Decembrie între datoriile trecutului şi proiectele viitorului

Dacă vi se pare că traversând comuna 1 Decembrie ceva vă deranjează la ochi, să ştiţi că aveţi dreptate: cam pare a nimănui. „Arată-mi primăria şi-ţi voi spune ce gospodar eşti” se potriveşte de minune la 1 Decembrie.  De aceea, la aproape un an de mandat, i-am cerut câteva explicaţii primarului Gheorghe Petre.

Datoriile trecutului: 18.000.000 lei (180 de miliarde lei vechi)

Desigur, mi-a spus primarului comunei 1 Decembrie, stăm de vorbă, dar, vă rog să citiţi de pe site-ul primăriei raportul ­Curţii de Conturi Ilfov şi Procesul Verbal. Zis şi făcut! Şi am început să-mi explic diferenţa dintre comunele care arată bine şi comunele cu aspect neîngrijit. Ei! Ştiam şi eu, după cum ştie toată lumea că banii dispar repede, totuşi cifrele trebuie cunoscute mai ales de locuitori, adică de acei alegători care pun ştampila într-o duminică.

Ca urmare, în conformitate cu raportul afişat la sediul primăriei, la preluarea mandatului, Gheorghe Petre a găsit debite în valoare de 18.859.645 lei. Adică, 180 de miliarde bani vechi! Din aceştia, 60 de miliarde lei au fost achitaţi prin Ordonanţa de Guvern privind compensarea datoriilor la bugetul de stat. Mai mult, obligaţă fiind de Fondul Monetar Internaţional, primăria de la 1 Decembrie a împrumutat de la trezorerie aproape 80 de miliarde lei. Doar că… urmează plata: pe 5 ani. Din banii cui? Ai cetăţenilor comunei 1 Decembrie. Ce s-ar fi putut face cu aceşti bani? Un mizilic: anveloparea a 30 de blocuri.

Apoi, a intrat Camera de Conturi Ilfov pe rol și a efectuat în perioada 15.10+07.12. 2012, auditul financiar al situaţiilor financiare întocmite în perioada 01.01-31.12.2011 la  1 Decembrie.” În perioada supusă auditului financiar conducerea executivă a instituţiei a fost asigurată de către: Stan Ilie, primar. În timpul desfăşurării misiunii de audit financiar, conducerea executivă a instituţiei a fost asigurată de către: Gheorghe Petre, primar”, scrie în raport.

Curtea de Conturi a verificat 25 de contracte încheiate în 2011 la care s-au găsit următoarele ilegalităţi: nepublicarea în Sistemul Achiziţiilor Publice  a invitaţiilor de participare la procedura  de atribuire în cazul majorității achizițiilor publice efectuate. Tradus: contractele au fost oferite prioritar unor firme preferate.  Alte hibe: situaţiile de lucru nu au fost vizate de dirigintele de şantier, fie nu există procese verbale, fie au fost încheiate note de intrare a echipamentelor fără să existe procese verbale de recepţie etc., fie depăşirea pragului pentru încredințare primită de 15.000 euro fără TVA.

Raportul este plin de iregularităţi şi abateri de la litera legii găsite la fiecare contract. „Pentru debitele rămase neîncasate până la finalizarea misiunii de audit,  reprezentând impozite și taxe locale de la persoane fizice și juridice, în sumă totală de 1.235.477 lei nu s-au luat măsurile de executare silită în vederea recuperării acestora (somație de plată, titlu executoriu, popriri conturi bancare, popriri terți, după caz, sechestru  asiguratoriu).  Menționez că evidența veniturilor este ținută manual fără a fi realizată pe un program informatic”, scrie auditorul. În fine, dacă în 2011 la primărie încă se folosea abac-ul, ce rost avea ca locuitorii din 1 Decembrie să nu mai locuiască pe fose septice şi, mai ales, ce rost avea ca, aceiaşi locuitori din 1 Decembrie să bea apă curată? 

Iată şi un exemplu: „CON­TRACT DE LUCRĂRI NR.4552/ 26.08.2011/SC EST CON SRL  având ca obiect “Lucrări de consolidare și modernizare sediu  primărie Comuna 1 Decembrie”, cod CPV 45214210-5. Achiziția lucrării s-a realizat prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de atribuire în  SEAP. Valoarea totală a contractului este în suma de 895.848,23 lei fără tva reprezentând echivalentul a 211.085,82 euro. Menționez că nu există procese verbale de recepție parțiale a lucrărilor”. Consolidare şi modernizare a sediului primăriei situată la parterul unui bloc ale cărui subsoluri erau pline de dejecţiile umane provenite din băile imobilului? Pe ce 200.000 de euro? Nişte gresie, nişte faianţă, nişte termopane şi o fântână de apă?

Proiectele viitorului

Aşadar, îţi faci campanie, eşti ales, preiei primăria, te bucuri (deşi cam miroase urât în biroul de primar) şi începi să te uiţi în acte, aduni, scazi şi vezi unde trebuie să distribui bugetul local în viitorul mandat. Hehehe!!! La 180 miliarde datorie, e chiar distracţie. Apoi a început curăţenia, la propriu.

Eliminarea apariţiei unei epidemii în comună prin introducerea canalizării la cele 96 de blocuri era mai mult decât o urgenţă. S-a lucrat toată iarna, cu oamenii acoperiţi până la gât de dejecţii şi astfel, acum, mai sunt numai 6 blocuri fără canalizare. Din cele 146 de scări ale blocurilor din comuna 1 Decembrie, canalizarea a fost introdusă la 126. „Cei care au lucrat sunt de aici, din comună şi nu vreau să-mi aduc aminte de condiţiile în care au lucrat. Cum se termină lucrările, trebuie neapărat să le organizez un sfârşit de săptămână la munte să-şi revină”, povesteşte primarul. Grrrrrr!

Aprilie, lună plină de lucrări

De cum s-a încălzit, pomii au fost tăiaţi şi curăţaţi, vopsiţi ca şi gardurile şi toată lumea a început să se mire. Normal, nu s-a mai făcut aşa ceva de ani de zile în comuna 1 Decembrie. În fine, din mandatul trecut fuseseră cumpărate 800 de jardiniere pentru drumurile publice, însă, numărătoarea pe teren cu ocazia acestei curăţenii, nu a adunat decât 300 de bucăţi.

În sfârşit, apă bună de băut!

Curăţarea sistemului învechit de distribuţie a fost o altă decizie a primarului Gheorghe Petre.  Filmuleţele postate pe site-ul primăriei de la lucrările efectuate înainte de Sfintele Paşti  pe străzile Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Înfrăţirii, Stadionului, Giurgiului şi de lângă blocurile P14, P15, P16, P17, P18 vorbesc ele însele despre pericolul în care s-au aflat ani de zile locuitorii din 1 Decembrie. Se poate bea acum apă din 1 Decembrie de la orice cişmea. Şi ca să nu fie totul liniştit, în Joia Mare, din cauza supraconsumului, 2 dintre cele 7 pompe de pompare a apei s-au ars. Primarul şi-a petrecut Sfintele Paşi mai mult pe lângă pompe, trimiţând scuze cetăţenilor. Unii au înţeles, alţii s-au supărat, dar pur şi simplu apa nu ajungea. „În trei zile din Săptămâna Mare, luni, marţi şi miercuri s-au consumat 130 mc de apă iar noi produceam 80 mc” îşi aminteşte primarul. Desigur, pompele au fost suprasolicitate şi din cauza consumului clandestin pentru udarea grădinilor, spălarea maşinilor şi stropirea străzilor. Clandestin? Aflăm şi cum. Înainte cu o lună de alegeri, fostul primar a oferit pe șest branşări gratuite, fără contorizare, pentru 300 de gospodării. Lista cu persoanele care „au meritat” este la fostul primar. Cum să fie descoperiți cei care sunt branşaţi ilegal la apă şi, evident, nu plătesc consumul?

Magazinul de saltele

 Nu, nu este o nouă afacere deschisă de un întreprinzător în comuna 1 Decembrie. Cu saltelele scoase din canalizarea înfundate numai pe o anume stradă din comună, s-ar fi putut deschide, însă, şi un astfel de comerţ, dacă ar fi fost păstrate. „Omul care lucrează la desfundarea canalizării este disperat.  Vrea să doarmă în canal să vadă cine înfundă conductele cu saltele, haine şi alte acareturi”  îmi povesteşte primarul Gheorghe Petre în timp ce eu mă holbez la el.

Proiecte depuse pentru canalizare,  extinderea reţelei de apă, anveloparea blocurilor

Şi, pentru a termina cu apa şi canalul, primarul Gheorghe Petre îmi arată dosarul pentru extinderea reţelei de apă cu încă 15 km şi efectuarea de lucrări de canalizare pe încă 22 km. Proiectul este depus pe POS Mediu în asociere cu ADIA Ilfov, asociaţie la care primăria 1 Decembrie a aderat, în sfârşit. Şi-mi explică primarul:  „Peste tot împrejurul nostru se lucrează cu bani europeni, însă fostul primar nu a vrut să fim în ADIA. Astfel, am ratat perioada de finanţări de la Uniunea Europeană pentru perioada 2007-2013 şi vom începe din 2014. Cu puţin noroc, contractul de finanţare se va semna la toamnă”.

Încă un parc pentru copii

„Piticot” a început să func­­­­­­ţioneze în aprilie, exista „Princhindel” şi momentan se lucrează la al treilea parc al comunei, „Mihail Sadoveanu”. Aflu că este acoperit cu tartan, un material special confecţionat din mastic, folosit şi pentru amenajarea pistelor atletice. De ce tartan? Pentru că micuţii mai şi cad în parc şi rănirea prin cădere pe tartan este mai puţin dureroasă decât căderile pe beton. Parcul va fi dat în folosinţă pe 21 mai când se sărbătoreşte în comună şi Ziua Şcolilor şi, după cum se vede în fotografie, este mai mult decât cochet.

Fără trotuar, copiii şi părinţii mergeau pe banda a 2-a de circulaţie

Desfiinţat de CNADR odată cu lucrările la DN5 care traversează comuna, trotuarul a devenit o necesitate a necesităţilor. Copiii şi părinţii mergeau pe banda a 2-a de circulaţie iar lipsa de preocupare a adus şi pierderi de vieţi omeneşti, din nefericire. „Nu aveam bani la buget pentru aşa ceva, însă eram disperat să rezolvăm cumva situaţia. Pierderile de vieţi omeneşti care s-au întâmplat a fost mai mult decât orice poate suporta un primar, nou sau vechi. Am făcut hârtii peste hârtii la toată lumea, la poliţia rutieră, la CNADR. Până la urmă,singura rezolvare a fost s-o facem noi”, precizează primarul. Tot pentru a feri cât de cât pietonii copii, în consiliul local s-a luat hotărîrea de a închide aleile dintre blocuri care ieşeau direct în DN 5. Desigur, alte supărări, dar cum comuna nu-i Bucureşti să fie prea departe să ocoleşti pe altă stradă, cetăţenii trebuie să înţeleagă că salvează viaţa unui copil.

Noua grădiniţă şi viitorul nucleu administrativ al comunei

În parcul care începe odată ce treci de cei doi stâlpi regali din apropierea sta­tuii „Eroului Necunoscut” se găsesc două clădiri lăsate în paragină. Una dintre ele are un mozaic superb pe faţadă şi primarul Gheorghe Petre ne prezintă viitoarea clădire a grădiniţei. Interiorul este deterio­rat, e drept, dar spaţiul imens oferă loc berechet pentru a organiza o nouă grădiniţă. Desigur, e mult mai greu de a reconstrui decât a face din nou, dar e păcat ca o astfel de clădire să nu fie refolosită. Alături, clădirea cu multe geamuri şi 2 etaje poate fi  transformată în ceea ce-şi doreşte primarul pentru comună: o şcoală de meserii. Ambele clădiri sunt în mijlocul unui generos spaţiu verde atât de necesar pentru copii. Mai e un bob zăbavă cu aceste clădiri care, momentan, fac parte din patrimoniul Ministerului Agriculturii. După extrasul de carte funciară şi inventariere, clădirile de care primăria 1 Decembrie a avut grijă, vor intra în posesia acesteia. 

Clădirea grădiniţei este sănătoasă din punctul de vedere al rezistenţei, iar sursa de finanţare vine de la Consiliul Judeţean. „Aştept cu mare nerăbdare să avem această grădiniţă şi firma care va câştiga licitaţia, nu va dormi, vă asigur”, spune Gheorghe Petre.

La clădirea primăriei se lucrează, dar numai pentru că firma are o datorie faţă de primărie. Alt­fel, primăria va deveni funcţională acolo, numai după ce grădiniţa va fi funcţională. „N-aş îndrăzni, din bun simţ, să mut întâi primăria, şi apoi co­piii, în condiţiile în care fiul meu merge la grădiniţă în exact aceeaşi sală în care am fost şi eu acum 40 de ani!”, nuanţează primarul.

471 – merge ca pe roate!

Celebra linie de autobuz, despre care Jurnalul de Ilfov a mai scris, funcţionează foarte bine şi, odată cu negocierile cu RATB există indicii că lucrurile se vor îndrepta mult.

Deocamdată, cetăţenii plătesc 1,5 lei pe bilet iar restul de 1,5 lei îl plăteşte primăria. Cea mai recentă factură RATB pe care primăria trebuie s-o plătească este de 122.000 lei iar, în urma negocierilor, se speră ca aceasta să scadă la jumătate. Iar de diferenţa de bani chiar este nevoie la 1 Decembrie!

Mentalitatea e cel mai greu de schimbat

În orice primărie din orice colţ de ţară există discuţii despre ce „dă” primaria şi ce „dă” cetăţeanul pentru ca primăria să-i „dea”. Datul acesta are un schepsis: dai banul, primeşti o pâine. Plăteşti impozitul, primeşti condiţii decente de locuit din partea primăriei.

1 Decembrie este în plină reconstrucţie morală şi edilitară. Şi oricât ar părea de idealist, un ­trotuar  nou făcut nu mai poate fi acoperit de cojile de seminţe lăsate de oameni. Nu se mai poate în 2013.