1 Decembrie, sărbătorit în reşedinţa de judeţ, oraşul Buftea

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în Buftea, reşedinţa judeţului Ilfov,  de locuitorii oraşului alături de primarul lor, Gheorghe Pistol, consilierii locali şi invitaţii: subprefectul Ionel Nae, senatorul Nicolae Nasta, deputatul Ștefan Burlacu, deputatul Hubert Thuma, primarul comunei Corbeanca, Anton Valeriu. Festivitatea a avut loc în centrul oraşului, la Crucea Eroilor, iar în cartiere s-au organizat corturi unde buftenii au petrecut cu mic, cu mare.

Ce s-a întâmplat la 1 Decembrie 1918…

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a hotărât, la 1 decembrie 1918, uni­rea Transilvaniei, Banatului,  Crişanei şi Ma­ramureşului cu Regatul României.  Convo­ca­tă de către Marele Sfat al Naţiunii Române din Transilvania şi Ungaria, prin Consiliul Naţional Român Central, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a avut loc în Sala Cazinoului şi a adunat 1228 de deputaţi, pentru a vota Rezoluţia de la Alba Iulia de Unire a Transilvaniei cu Regatul Român.

De ce la Alba Iulia? 

Au fost două motive: Primul motiv a fost legat de Mihai Viteazul, considerat a fi primul care a încercat şi a reuşit, pentru o scurtă perioadă, în 1600, să unească Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 şi a primit cheile fortăreţei, care era atunci Alba, de la episcopul Demetrius Napragy, în acea vreme episcop romano-catolic de Alba Iulia. Al doilea motiv avea legătură cu Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Amintim faptul că, pentru semnarea actului de unire, au fost luate în discuţie şi alte două oraşe cu importanţă istorică: Blaj şi Sibiu dar şi că, în Actul Convocării Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, oraşul este denumit „cetatea istorică a neamului nostru”.

Textul Rezoluţiei de la Alba Iulia în 9 puncte a fost citit de episcopul Iuliu Hossu, devenit ulterior unul dintre liderii rezistenţei anticomuniste, deţinut politic, dar a fost redactat de Vasile Goldiş, fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul României, ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Românul. Vasile Goldiş este cel care, în calitate de preşedinte al delegaţiei ardelene, a adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia.

Din 1990, Ziua Naţională este pe 1 decembrie

În 1990, preşedintele de atunci, Ion Iliescu a promulgat o lege prin care ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca sărbătoare publică în România, după ce, în perioada 1866-1947 Ziua naţională a fost sărbătorită pe 10 mai. După abdicarea Regelui Mihai, în 1947, Ziua Naţională a fost sărbătorită în perioada 1948-1989 în data de 23 august. De menţio­nat faptul că opoziţia din perioada 1990 a dorit ca Ziua Naţională să fie în data de 22 decembrie, uşor de înţeles datorită fugii cu elicopterul a soţilor Ceauşescu.

Porumbei în memoria celor care au făcut Unirea

Festivitatea a conti­nuat, pe muzica fanfarei care interpreta „Presăraţi pe-a lor morminte” prin depunerea de coroane din partea oficialităţilor ilfovene, locale, a şcolilor, a asociaţiilor, a partidelor şi trebuie menţionat faptul că momentul cel mai aplaudat a fost cel al veteranilor de război. Aplauzele au „vorbit” de la sine despre respectul buftenilor faţă de veterani şi am apreciat mult această neuitare a înaintaşilor. Momentul depunerii coroanelor a fost punctat de o altă noutate, aceea a eliberării unor porumbei în memoria şi spre cinstea celor care au făcut Unirea.

Copiii au cântat pentru Unire

Corul de la Palatul Copiilor Ilfov, coordonat de profesoara Gabriela Cheptea, a dat startul cu cântece ostăşeşti, fără să uite „Treceţi batalioane române Carpaţii”. Copiii de la şcoala nr. 1 îndrumaţi de profesorul Cristian Tănase au cântat „Doamne, ocroteşte-I pe români” şi grupul vocal Armonia al școlii nr.2 şi Miracol al Palatului Copiilor, coordonate de profesoara Geovana Boca şi apoi profesoara Stela Baron, alături de corul „Partitura Copilăriei” au cântat din tot sufletul „Trăiască ţara, patria mamă”. Grupul „Hora Generaţiilor”, condus de profesorul Cristian Ciripan, a încheiat momentul artistic prezentat la Crucea Eroilor. Apoi, toată lumea a mers pe jos cu fanfara drept antemergător până la cortul amenajat în faţa Judecătoriei Buftea, în punctul denumit Centru, pentru tradiţionala fasole cu cârnaţi, aşezată la foc la 3 dimineaţa, după reţeta bucătarului şef de la Palatul Ştirbey.

Sărbătoare în cartiere

Odată hora jucată în Centru, am plecat împreună cu primarul Gheorghe Pistol să facem ceea ce ne place nouă mult la Jurnalul de Ilfov: să vedem oamenii, la ei, în faţa porţilor, să le dăm bineţe şi chiar să dansăm împreună. Am poposit în Buciumeni unde era şi profesoara Doiniţa Marin, apoi în Studio (lângă bezinărie), în zona 23 August, la intersecţia Şantierului cu Fermei şi am terminat vizita pe malul lacului, la Calul Bălan. Peste tot, cazanele cu fasole şi cârnaţi erau din plin, alături de ceai sau vin fiert. În toate punctele oraşului Buftea au mers alături de noi şi tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale (altă noutate a acestui 1 decembrie 2013) care au dansat, antrenând lumea. Tinerii au purtat cu bucurie costume împrumutate unii de la bunici, sau închiriate, iar ideea a fost minunată! Însă, minunaţi au fost şi angajaţii primăriei Buftea care au ajutat la buna organizare şi desfăşurare a Zilei Naţionale, ba la ordinea depunerii coroanelor, ba la şofat, ba la dansat. Nu în ultimul rând, bucătăreselor voluntare din cartierele Buftei li se cuvin mulţumiri pentru râvna lor. Mai mult, a fost o zi cu soare pentru care am mulţumit Doamnei Natură că ne-a păzit de frig pe toţi cei care am stat atâtea ore afară, la Buftea.

Ziua naţională la Buftea

Sărbătoarea Unirii la Buftea a stat sub semnul noutăţilor. Astfel, fiecare parte a ceremoniei a fost prezentată la microfon și sărbătoarea efectivă a început în acordurile fanfarei „Sunetul Trompetei” care va fi prezentă mereu de aici înainte în orașul Buftea. Apoi, senatorul Nicolae Nasta a primit  onorul militar din partea jandarmilor ilfoveni prezenţi în dispozitiv alături de maiorul Dumitru Cașcaval. Apoi, soborul celor 8 preoţi a oficiat un scurt Te Deum în memoria celor care nu mai sunt astăzi.

Într-un scurt cuvânt, primarul Gheorghe Pistol a spus: „Ne aflăm azi aici pentru că sărbătorim nașterea unei naţiuni. Este o zi care, prin voia lui Dumnezeu, vine după Sfântul Andrei, ocrotitorul spiritual al României. Pacea, toleranţa și armonia ar trebuie să fie valorile care să ne caracterizeze pe toţi, iar atunci când vrem să luăm o decizie s-o luăm în corcordanţă cu moștenirea lăsată acum 95 de ani. În aceste vremuri grele, de dezamăgire, a lipsei de speranţă și ale sărăciei, curajul celor care au înfăptuit Unirea ar trebui să fie un sprijin pentru noi. Vă îndemn să regăsim crezul patriotic și vă chem să acţionăm împreună pentru viitorul copiilor noștri. Să fim mândri de numele de români! La mulţi ani, Buftea și La mulţi ani, România!” I-a urmat profesorul Giuglan Gheorghe care a spus câteva cuvinte despre semnificaţia istorică a zilei de 1 decembrie și apoi cascadorii și caii, conduși de Nea Paul au sosit la Crucea Eroilor.