Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), în colaborare cu Rețeaua Universităților de la Marea Neagră, cu Universitatea din București și cu Centrul de Excelență pentru Studiul Minorităților Transfrontaliere, a organizat, pe 20 februarie, la Palatul Parlamentului, atelierul de lucru cu tema ”Stadiul actual și perspectivele în domeniul politicilor adresate promovării coeziunii sociale în zona Mării Negre”.
Articol apărut în nr. 391 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Programul a inclus 3 sesiuni plenare: ”Evoluții și provocări în problematica promovării coeziunii sociale în zona Mării Negre”, ”25 de ani de la înființarea APCEMN, intensificarea cooperării culturale si a multiculturalismului în zona Mării Negre” și ”2018: Anul european al patrimoniului cultural”. La orele prânzului, în cadrul evenimentului a avut loc o prezentare de produse culinare tradiționale din Dobrogea, iar primarul comunei Cumpăna din județul Constanța, Mariana Gâju, a adus produse locale în Parlament. Aleșii s-au delectat cu prăjituri de casă, pește, plăcinte dobrogene, icre sau babic. Reprezentanții Dobrogei au pledat pentru ca parlamentarii să îi ajute să înregistreze marca “Produs tradițional din
Dobrogea” la OSIM și au primit asigurări că acest lucru se va întâmpla în maxim șase luni.
Atelierul de lucru organizat la Palatul Parlamentului s-a desfășurat în contextul aniversării a 25 de ani de la înființarea APCEMN. Evenimentul a fost motivat de nevoia exprimată din ce în ce mai intens în societate pentru relansarea cooperării și instituirii unui climat favorabil coeziunii sociale în toate domeniile din societate, care să apropie diferitele comunități grupate pe criterii politice, etnice, regionale sau cu alte interese. Complexitatea problemelor de pe scena politică europeană și regională demonstrează pericolul unor acțiuni care pot evolua, uneori chiar de la sine, către confruntări, revendicări sau chiar conflicte deschise. Se constată, mai mult ca oricând, nevoia imperioasă pentru a crește
reziliența sistemelor sociale atât la nivel local sau național, cât și la nivel regional sau european. În acest scop, explorarea diversității culturale a prezervării limbilor, tradițiilor și obiceiurilor diferitelor comunități poate să ofere un domeniu vast oportunități.
Roberta Alma Anastase, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (APCEMN) și șefa Delegației Parlamentului României la APCEMN, s-a adresat invitaților, în cadrul reuniunii atelierului de lucru cu tema „Stadiul actual și perspectivele în domeniul politicilor adresate promovării coeziunii sociale în
zona Mării Negre”, vorbind despre contextul în care România va deține, în 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar regiunea Mării Negre, ca parte a vecinătății imediate a UE, va figura ca un subiect important pe lista priorităților României. Șefa Delegației a precizat ca absolut necesare ”stimularea cooperării regionale, dezvoltarea socio-economică și sporirea conectivității, cu scopul îmbunătățirii vieții populației, utilizând instrumentarul complex pe care UE îl are la dispoziție”.
Zona Mării Negre în alocuțiuni parlamentare
La rândul său, deputatul PSD de Ilfov, Constantin-Cătălin Zamfira, membru al APCEMN, a avut o intervenție în cadrul primei sesiuni plenare, în care a subliniat faptul că dimensiunea socială trebuie să joace un rol important în eforturile de consolidare a competitivității și că numai pe baza unei abordări incluzive a aspectelor sociale se poate contribui la reducerea inegalităților și facilitarea unei convergențe reale a statelor din zona Mării Negre. De asemenea, acesta a precizat că „sistemul public trebuie să acorde o atenție sporită problemelor sociale importante, cum ar fi: persoanele fără identitate, creșterea abandonului școlar, toleranța la corupție, discriminarea și excluderea socială”. Pe rând, parlamentarii George Gabriel Vișan, Antal Istvan și Ioan Vulpescu, membri ai Delegației Parlamentului României la APCEMN, au luat cuvântul în cadrul următoarelor sesiuni plenare, evidențiind faptul că regiunea Mării Negre este cunoscută pentru diversitatea etnică, culturală și religioasă. Și, „tocmai pentru acest motiv este foarte necesară
instituirea și susținerea unui climat prielnic coeziunii sociale, bazat pe dialog, egalitate, respect reciproc și flexibilitate”, a afirmat, spre exemplu, George Gabriel Vișan. Deputatul Antal Istvan a susținut un discurs în care a subliniat că dialogul intercultural poate contribui la prevenirea conflictelor și la promovarea reconcilierii, în scopul creării unor societăți incluzive. „Cooperarea culturală se opune stereotipurilor și prejudecăților, prin susținerea dialogului, a deschiderii, a demnității și a respectului reciproc”, a susținut parlamentarul. În alocuțiunea sa, senatorul Ioan Vulpescu a subliniat importanța cooperării la nivelul Adunării Parlamentare, aceasta fiind un exemplu de longevitate și de soliditate, pentru că, indiferent de contextul frământat al zonei, a rezistat dezvoltărilor conflictuale, oferind un cadru pentru dialog și cooperare, adaptat nevoilor țărilor care au aderat la ea. Vorbind despre cultură ca despre un element constitutiv al coeziunii sociale, având rolul de a crea
punți între oameni, senatorul Vulpescu a reluat ideea constituirii unui Muzeu al civilizației Mării Negre, ”o civilizație bogată, originală, care nu este cunoscută la adevărata ei valoare”.
