Ziua de 24 Ianuarie este ziua care ne amintește cât de important este să fim uniți atunci când ne dorim un viitor mai bun pentru țară. Unirea Principatelor Române nu a fost doar un moment istoric, ci rezultatul unei voințe comune, al curajului de a privi înainte și al dorinței de a construi împreună.
Articol publicat în Junralul de Ilfov Nr. 789, ediția print
Pentru a cinsti memoria eroilor neamului, care au făcut posibilă, prin curajul lor și voință, înfăpturirea Unirii Principatelor Române, în 1859, primarul orașului Pantelimon, Marian Ivan, și reprezentanți ai Poliției Locale au depus coroane din flori la monumentul ridicat în amintirea martirilor. ”24 Ianuarie nu este doar o dată din calendar! Este o lecție de curaj, de unitate și de speranță. Este ziua în care românii au ales să fie împreună, să creadă că viitorul se construiește doar prin solidaritate. De Ziua Unirii Principatelor Române ne amintim de înaintașii noștri care, în 1859, au pus mai presus de interesele personale binele unei națiuni. Au avut viziune, au avut încredere unii în alții și au știut că doar uniți pot fi mai puternici. Cred cu tărie că toți copiii ar trebui să știe ce înseamnă data de 24 ianuarie. Nu ca o simplă lecție de istorie, ci ca o lecție de viață: despre respect, despre apartenență, despre faptul că nimic durabil nu se clădește singur. Unirea Mică ne amintește că România s-a născut din dorința de a fi împreună. Iar datoria noastră, astăzi, este să ducem mai departe acest spirit: în comunitățile noastre, în familie, în felul în care avem grijă unii de alții. La mulți ani, România unită! La mulți ani tuturor celor care cred că împreună putem construi mai bine!”, a transmis edilul.
Afumați
Gabriel Dumănică, primarul comunei Afumați: ”Mica Unire reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria României, marcând începutul formării statului român modern. La 24 ianuarie 1859 a avut loc unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, sub conducerea aceluiași domnitor: Alexandru Ioan Cuza. Contextul istoric al unirii a fost favorizat de schimbările politice din Europa secolului al XIX-lea, mai ales după Războiul Crimeii (1853–1856), care a slăbit influența Imperiului Otoman asupra principatelor. Dorința de unitate națională era puternică în rândul românilor, fiind susținută de intelectuali, boieri progresiști și de masele populare. Unirea s-a realizat printr-o soluție politică ingenioasă. Deși Marile Puteri acceptaseră doar o uniune parțială, cu domni separați, românii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și, ulterior, ca domn al Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Astfel, cele două principate aveau același conducător, ceea ce a dus, în fapt, la unirea lor. După realizarea unirii, Alexandru Ioan Cuza a inițiat o serie de reforme importante care au contribuit la modernizarea statului: reforma agrară, secularizarea averilor mănăstirești, reforma învățământului și a justiției. Aceste măsuri au pus bazele unei societăți moderne și au întărit unitatea națională. Mica Unire a fost un pas esențial spre realizarea Marii Uniri din 1918, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat. Ziua de 24 ianuarie rămâne un simbol al solidarității, voinței naționale și al luptei pentru unitate a românilor”.
