VIDRA: Întâlnire OJFIR București-Ilfov cu fermierii. Oportunităţi de finanţare pentru investiţii în sectorul agricol

Reprezentanții Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) București-Ilfov, s-au întâlnit, la începutul lunii martie, cu fermierii din comuna Vidra, în cadrul unei campanii de informare cu privire la oportunitățile de finanțare cu fonduri europene a investițiilor din sectorul agricol, în perioada 2014-2020.

Cu această ocazie, agricultorilor le-au fost prezentate subMăsurile care pot fi accesate și condițiile de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru a accesa banii necesari dezvoltării activităților agricole.

Vezi varianta PDF a Articolului apărut în nr. 343 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Cristian Șlincu, directorul OJFIR București-Ilfov, a fost cel care a făcut o scurtă introducere, în care a trecut în revistă Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în cadrul căruia au fost elaborate o serie de subMăsuri destinate finanțării unor investiții din domeniul agriculturii, dar și a unor mici afaceri în spațiul rural. Alături de Cristian Șlincu, la această întâlnire au mai participat și Nicoleta Ciocârlie, Magdalena Budică, Dorina Cosmin, specialiști ai OJFIR.

Sprijin pentru o gamă largă de activități

Cristian Șlincu a precizat că OJFIR pune la dispoziția întreprinzătorilor din zona rurală un pro­gram bogat de măsuri, care a debutat în anul 2015. „Programul Na­țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) își dorește modernizarea spațiului rural, prin investiții în sectorul agricol, cum ar fi achi­ziționarea de utilaje, realizarea de construcții pentru acest domeniu, sere, solarii, grajduri, spații de depozitare etc. Există și o componentă non-agricolă, care are în vedere dezvoltarea de mici afaceri în zona rurală, cum ar fi cabinete stomatologice, veterinare, medicale, fabrici de confecții, service-uri auto, saloane de coafură și frizerii etc., există o listă cu coduri de activități care pot obține finanțare prin acest program”, a arătat directorul OJFIR.

Pentru a primi finan­țare, exploatația agricolă trebuie să se încadreze într-o serie de parametri economici, cel mai important fiind SO, adică Standard Output (Valoarea Producției Standard, în limba engleză). Această unitate de măsură economică este calculată potrivit unor coeficienți stabiliți de Uniunea Europeană.

Cum se calculează SO, în legumicultură

Cristian Șlincu a explicat că, în cadrul PNDR există măsuri care se adre­­­­sează fermierilor care dețin exploatații agricole cu o valoare de minimum 8.000 și maximum 12.000 de SO.

„Mai precis, dvs. trebuie să vedeți ce culturi aveți, raportate la suprafață, ținând cont de acest coeficient, care vă va da dimensiunea economică a exploatației pe care o dețineți. De exemplu, pentru că suntem aici, la Vidra, pentru legumele cultivate în spații protejate avem 37.000 SO pe hectar, ceea ce însemnă minimum 2.200 mp pătrați de solar, pentru a avea 8.000 SO, iar pentru 12.000 de SO este nevoie de o suprafață de circa 3.400 mp”, a precizat directorul OJFIR.

Corectitudinea, o condiție absolut necesară

În continuare, a luat cuvântul Nicoleta Ciocârlie, care a precizat că în accesarea acestor fonduri este nevoie, în primul rând, de corectitudine, de respectarea unor exigențe și a unor reguli. „Vorbim de un exercițiu de autodisciplină, de bună intenție, la nivel de bun simț. Dacă acestea vor fi respectate, și vom încerca să scăpăm de obiceiul nostru balcanic de a păcăli, de a ocoli, de a înșela aceste reguli, succesul va fi garantat. Dar trebuie să ieșim din această paradigmă!” a spus specialistul OJFIR.

SubMăsura 6.1, una dintre cele mai accesate

Nicoleta Ciocârlie le‑a vorbit fermierilor despre setul de măsuri 6 care sunt printre cele mai populare și mai accesate și ușor de aplicat, dintre care se detașează 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, și care, în marea lor majoritate, beneficiază de rambursare 100%. La măsura 6.1, în funcție de dimensiunea economică, se poate obține o finanțare de 40.000 de euro sau chiar de 50.000 de euro. „Pentru a fi eligibil, beneficiarul trebuie să fie minimum PFA, cu vârsta maximă de 40 de ani. El trebuie să-și ia angajamentul că devine fermier activ și se instalează în zona în care face investiția, devenind astfel, pentru prima dată, șeful propriilor exploatații.

De asemenea, solicitanții trebuie să aibă un plan de afaceri, construit în urma completării formularului-tip de pe site-ul AFIR, să-și propună o serie de obiective principale și secundare pe care trebuie să le ducă la îndeplinire, cum ar fi comercializarea producției obținute în fermă, în procent de minimum 20%, din valoarea primei tranșe pe care o primește.

Dacă solicitantul este selectat, în termen de 30 de zile el primește, în primă tranșă, 75% din valoarea sumei contractate, bani cu care beneficiarul trebuie să demareze planul de afaceri imaginat, conform graficului respectiv. Acesta trebuie să respecte strict ceea ce a promis că face, deoarece, după o perioadă de maximum 33 de luni, uneori chiar mai repede dacă obiectivele au fost duse la îndeplinire, se efectuează o vizită pe teren prin care se verifică modul în care a fost respectat planul de afaceri. În urma acestei vizite, se pot lua două feluri de decizii: fie se acordă tranșa a II-a, de 25%, fie se cer înapoi toți banii obținuți din tranșa I, dacă nu s-au îndeplinit obiectivele. După ce a primit tranșa II, beneficiarul are liber să depună alte proiecte pe alte măsuri, cum ar fi subMăsura 4.1”, a explicat reprezentanta OJFIR.

Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

O altă finanțare care vine în sprijinul micilor fermieri este subMăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor ­mici. Ea își propune sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe și se adresează fermelor cu o dimensiune de 8.000 SO. Submăsura 6.3 vine să înlocuiască sprijinul pe care micile exploatații le obțineau în vechiul PNDR prin Măsura 141, însă acum sumele ce se pot accesa sunt de până la 15.000 de euro, iar banii sunt virați fermierilor în două tranșe: 75% din sumă la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea acestei decizii. Fondurile europene se acordă pe o perioadă de trei ani, respectiv 5 ani în cazul producătorilor din sectorul pomicol. Finanțarea se acordă pe baza unui plan de afaceri și este 100% nerambursabilă. (va urma)