Primăria Ciorogârla: investiții de aproape 22 milioane de lei, pentru 2017

Munca edililor, îngreunată de piedici penibile: autorizații care se tot amână, gunoaie și câini maidanezi care ”aterizează”, peste noapte, dinspre București

Comuna Ciorogârla este în plină schimbare și își modifică înfățișarea în bine. Îmbunătățirile sunt vizibile. Din ce în ce mai multe proiecte noi sunt pe cale să devină realitate, odată cu aprobarea bugetului pe anul 2017. Oamenii sunt optimiști, la fel și autoritățile, pentru că în fiecare zi, se mai întâmplă ceva bun în comună. Problemele însă nu contenesc să apară, sunt încă multe și încurcate, dar determinarea și implicarea edililor ne fac să credem că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acestea vor fi rezolvate sau măcar, mult diminuate.

Articol apărut în nr. 350 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Primaria comunei Cio­­­­­­­rogârla a bugetat cu aproape 22 milioane de lei investițiile pentru anul acesta, iar consiliul local a fost de acord și a apro­bat bugetul pe anul 2017, dând astfel undă verde mai multor lucrări atât de necesare pentru a îm­bu­nă­­­­tăți viața co­mu­ni­­­tății, ce numără circa 6.000 de suflete, care trăiesc în aproximativ 2.500 de gospodării.

1 of 8

Primarul Victor Niculae ne-a vorbit de­spre in­ves­tițiile pe care le-a prevăzut pentru anul 2017, dar și despre problemele cu care se confruntă comuna sa și pentru care speră să găsească rezolvare și sprijin atât la nivelul comunității, cât mai ales de la instituțiile statului.

O atenție deosebită este acordată și în acest an lucrărilor de modernizare a drumurilor din comună. Numeroase străzi așteaptă să fie asfaltate, dotate cu utilități și astfel să beneficieze de iluminat public, șanțuri, trotuare și chiar pomi și băncuțe. Când echipa Jurnalului de Ilfov a ajuns în comună, a descoperit că se lucra cu spor: se plantau salcâmi ornamentali pe străzile unde lucrările de modernizare au fost finalizate, se montau bănci și coșuri de gunoi.

Potrivit documentației ce prevede finanțarea in­­vestițiilor aprobate de con­­­­siliul local pentru comuna Ciorogârla, în 2017, se va extinde re­țea­­ua iluminatului public pe strada București și se dorește modernizarea prin asfaltare și amenajarea cu șanțuri și trotuare a următoarelor străzi comunale: str. Mihail Sadoveanu, str. Speranței, str. Drumul Sării, str. Soarelui, str. Lacului – prelungire, str. Gheorghe Doja, str. George Coșbuc, str. Linia Mică, str. Mare, str. Băii, str. Dealului, str. Ariei, str. Patriarh Miron Cristea, str. Nicolae Iorga, str. Zoe Samurcași, str. Alexandru Ioan Cuza, str. Crinului, str. Gorunului, str. Magnoliei.

De ce să fie simplu, când poate fi complicat

Modenizarea străzilor nu este chiar atât de simplă în Ciorogârla unde, ca peste tot de altfel, drumurile au fost făcute după bunul plac al fiecăruia și s-a ajuns în situația în care, unele abia măsoară 3 metri lățime. Primarul Victor Niculae este decis să nu cedeze și să facă drumuri la standarde moderne, adică acestea să aibă între 7 și 9 metri pentru a putea fi dotate cu utilități. ”Atunci când s-a făcut punerea în posesie, nu s-a ținut cont de drumuri. Ne dorim să ajungem la o înțelegere cu cetățenii, iar aceștia să cedeze din terenurile lor, acolo unde este nevoie, pentru a putea avea o lățime de măcar 7 metri. Astfel pot aduce uti­lități, adică apă, canal, curent electric. Acolo unde oamenii nu acceptă aceste condiții, nu pot face strada și nu aduc utilitățile. Foarte mulți proprietari nu au fost însă de acord și atunci nu am făcut lucrarea. Sperăm să înțeleagă toată lumea că avem nevoie de drumuri moderne, accesibile și utilate, pentru că acest lucru este și spre binele comunității, iar în felul acesta crește și valoarea proprietăților din zonă”, ne-a mărturisit edilul.

Pe lista investițiilor din Ciorogârla figurea­ză și realizarea câtorva obiective noi, de care co­muna are foarte multă nevoie și despre care Jurnalul de Ilfov a mai relatat în numerele sale anterioare. Acum, acestea au șansa de a depăși stadiul de proiect și pot deveni realitate. Pentru pre­ș­­­­­colarii comunei se va construi o grădiniță nouă, cu program prelungit, cu o capacitate de 150 de copii, în spatele școlii din satul Dârvari.

Școala Gimnazială nr. 1 din Ciorogârla urmează să fie extinsă cu un corp nou de clădire, cu opt săli de clasă, dispuse pe două etaje, ce vor măsura fiecare aproape 600 de metri pătrați. Clădirea va avea spații speciale pentru cancelarie, biroul directorilor, spații pentru femeia de serviciu și o cameră pentru profesorul de sport. Scopul principal este acela de a oferi copiilor din Ciorogârla șansa de a învăța într-un singur schimb. Lucrarea a fost bugetată cu 450.000 de lei și proiectul urmează să fie scos la licitație prin sistemul SEAP.

Nu în ultimul rând, pe lista lucrărilor prevăzute a se realiza în acest an, se află și un dispensar nou, în satul Dârvari. Acesta ar urma să deservească cele 2.400 de suflete, dintre care majoritatea bătrâni, care atunci când au nevoie de asistență medicală sunt nevoiți să meargă în Ciorogârla. Realizarea acestui obiectiv este însă blocată, deoarece primăria nu reușește să obțină autorizația de demolare, ni s-a plâns primarul. ”Clădirea aparține primăriei, dar este administratî de Ministerul Educației iar în aceasta a funcționat înainte o grădiniță, pe care am fost obligați să o închidem din cauza deteriorării. Ministerul Educației nu ne dă voie să schimbăm destinația clădirii. Am făcut demersurile necesare, dar nu primim răspuns pozitiv. Grădinița func­ționa, de fapt, în fostul dispensar comunal și i‑am scos pe copii de acolo pentru că nu se mai putea sta. Cădeau pereții, tencuiala și tavanul care era din trestie”, a explicat primarul.

O altă încurcătură este în legătură cu clădirea căminului cultural, închis în prezent din cauza deteriorării masive. ”Deși stă să cadă și vrem să o demolăm (n.r. – căminul cultural), nu putem demara nimic, deoarece clădirea este încadrată de Ministerul Culturii ca monument istoric și nu se aprobă declasarea, chiar dacă aparține primăriei”, ne-a mărturisit primarul, care a adăugat că este păcat să se pună atâtea piedici unor lucrări care nu au alt scop decât să facă mai ușoară și frumoasă viața unei co­munități.

Probleme fără soluții

Vorbind despre cât de grea este viața locuitorilor din Ciorogârla, primarul Niculae recunoaște că în ciuda îmbunătățirilor evi­dente, sunt aspecte foarte neplăcute pentru care nu găsește soluții de rezolvare. Oricât de  mult construiești și moder­ni­zezi, peste noapte te tre­zești cu maldăre de gunoaie și haite de câini maidanezi. Este o situație fără speranță. Camioanele cu deșeuri din construcții îi dau edilului mari bătăi de cap. El semnalează că noaptea vin camioane cu gunoaie care sunt aruncate în spațiul comunei. Din păcate, nu reușesc să îi prindă pe făptași, pentru că nu dispun de forța necesară. ”Pe zona Ciorogârla avem un polițist, primarul și viceprimarul. Am 45 de kilometri de străzi. Nu pot afla de unde vin și, fiind noapte, chiar dacă sunt camere video de supraveghere în zonă, nu am reușit să identificăm numerele de înmatriculare. Pe de altă parte, nu dispunem nici de dispozitivele necesare asigurării pazei. Din această cauză ne confruntăm și cu o creștere masivă a numărului de câini maidanezi, care sunt aduși din București și lăsați liberi în zona noastră”, s-a mai plâns primarul.

Nu în ultimul rând, abor­­dând problema introducerii liniilor de transport RATB, primarul a spus că este un proiect a cărui aplicabilitate este practic imposibilă pentru comuna pe care o conduce, deoarece nu există posibilitatea de a-l susține financiar din bugetul comunal.  ”Cetățenii au nevoie stringentă de transport, iar în prezent acesta se face cu întreprinzători privați care oferă condiții de transport sub orice critică, înghesuind călătorii ca pe sardine. Într-o mașină de 16 locuri, bagă 37. Așa i-am găsit la un control cu poliția. Dar nu avem ce face. Oamenii sunt disperați pentru că trebuie să meargă la serviciu și cum nu au ce să facă, se urcă. Pe de altă parte, la RATB nu se scot bilete și nici nu se pun controale. În ultimul control făcut pe RATB, pe vremea când funcționau aceste liniii în comună, din 107 persoane controlate, s-au găsit doar 3 bilete și 11 abonamente. Cetățeanul vrea RATB, dar nu plătește și nici nu este controlat în afara Bucureștiului. Noi, din păcate, nu putem susține din bugetul pri­măriei acest sistem de transport. Dacă Ministerul Transporturilor va lăsa în județ și privatul și RATB nu va face nimic”, a conchis primarul.