Școala gimnazială nr. 1 din Tunari a găzduit marți, 14 noiembrie, un nou cerc pedagogic al învățătorilor, cu tema ”Joc și mișcare în dezvoltarea personală”, un extraordinar prilej pentru dascălii ilfoveni să se întâlnească, să interacționeze și să își facă noi prieteni. De remarcat că dascălii au fost mobilizați să se joace împreună pentru o miză foarte importantă: aceea de a-i învăța pe copii să se joace.
Articol apărut în nr. 378 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Când a propus o astfel de activitate pentru cercul pedagogic, intenţia prof. Nicoleta Stănică, în calitate de inspector școlar al județului Ilfov și organizator al evenimentului, a fost ca învățătorii să înțeleagă de fapt spiritul şi viziunea disciplinei ”Joc și mișcare”. Echipa care a lucrat la programă şi-a propus să readucă jocul în viaţa copiilor. Disciplina ”Joc și mișcare” a fost introdusă la clasele a treia și a patra, începând cu anul 2012, odată cu introducerea clasei pregătitoare.
Și așa s-a și întâmplat. Învățătorii, veniți inclusiv de la școli private, au aflat cum se joacă cu copiii colegii lor de la Școala gimnazială nr. 1 din Tunari.
Învățătorii din Tunari au dovedit, prin intermediul unor prezentări video, că au înțeles despre ce este vorba și ce au de făcut la disciplina ”Joc și mișcare”. Dând dovadă de creativitate și implicare, învățătorii s-au jucat cu preșcolarii ”Şarpele îşi prinde coada”, ”Mărul Călător” sau ”La cules de struguri” desenaţi pe hârtie, decupaţi şi agăţaţi în viţa de vie cu cârlige de rufe.
”Să simțim spiritul acestei discipline”
”Ştim foarte bine, gadgeturile înlocuiesc mişcarea fizică şi înlocuiesc această bucurie şi satisfacţie pe care o putem avea jucându-ne cu alţi copii. E foarte important ca noi, învăţătorii, să înţelegem şi să simţim spiritul acestei discipline”, a explicat prof. Nicoleta Stănică. Aceasta a dorit să puncteze câteva aspecte la care i-a îndemnat pe profesori să reflecteze. În primul rând, învățătorii au fost atenționați să nu ducă disciplina joc şi mişcare să se suprapună perfect peste disciplina educaţie fizică şi sport. ”Sunt două ore de sport în program, ele au locul lor. Trebuie să facem, citind programa foarte atent, diferenţa între cele două discipline. Sigur că trebuie să îi ajutăm pe copii să se pregătească pentru acele jocuri din punct de vedere fizic. Sunt tot felul de jocuri, de cărat partenerul, de dus o greutate. Organismul lor trebuie pregătit, dar partea aceasta trebuie să aibă o pondere mică în ergonomia unei ore, cu elemente de încălzire a organismului specifice jocului care va fi desfăşurat în cadrul orei. Nu facem aceleaşi exerciţii pentru fiecare oră de joc şi mişcare”, a punctat inspectorul școlar. Greutatea trebuie să cadă pe elementele de joc. Este de preferat să fie abordate acele jocuri în care copiii nu sunt eliminați. Copiii trebuie să învețe să piardă cu demnitate, să accepte că au pierdut şi să ştie să îl privească în ochi pe cel care a câştigat. Aceste lucruri îi pregătesc pentru viaţă.
”Să creăm o stare de bine copiilor”
Așa cum au observat și profesorii, inspectorul școlar a menționat că disciplina în sine nu are conţinuturi extraordinare, dar este un câştig important pentru dezvoltarea emoţională a copilului. Nicoleta Stănică a arătat că această disciplină poate avea efecte benefice și în privința anumitor particularități ale comunităților de copii. Poate fi cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Pentru un astfel de copil poate fi singura oră în care se bucură împreună cu colegii lui. ”Rolul nostru, în primul rând, este ca în fiecare clasă să creăm o stare de bine copiilor, aşa cum sunt ei şi pentru fiecare în parte să-i facem să înregistreze progres. Dacă este în plan emoţional, este foarte bine”.
Sorina Corha, învăţătoare la clasa a II-a în Şcoala nr. 1 Voluntari, a observat că jocurile tipice acestei discipline erau deja desfăşurate cu copiii în orele de sport sau în pauze, dar la școala din Tunari au fost foarte bine structurate și organizate. Elevii au susţinut activitatea, le-a fost foarte uşor să respecte comenzile, ceea ce înseamnă că se desfăşoară în mod obişnuit şi normal la clasă. Jocurile s-au desfăşurat în aer liber şi pe terenul de sport. Este important ca elevul să înţeleagă regulile, modul de desfăşurare. E foarte greu pentru copil să înţeleagă că nu câştigă de fiecare dată. Copiii trebuie învățați să îi felicite pe cei care au fost mai buni, iar data viitoare să se prezinte mai bine. Aceasta deoarece aceste activități au un rol important în dezvoltarea personală a copilului.
Copiii nu știu să se joace
Profesorii au semnalat că cei mici de fapt nu știu să se joace. Când se merge cu ei undeva nu fac altceva decât să alerge haotic, nu ştiu să respecte reguli sau să îşi aştepte rândul. Așadar, o formă de joc organizat şi competitiv, ca parte pozitivă, îi va motiva să devină mai buni.
Laura Petrescu, învăţătoare la Liceul Teoretic ”Little London”, a arătat că jocul este o provocare pentru profesori, poate chiar mai mult în sistemul privat și a admirat faptul că profesorii școlii din Tunari au dus în mijlocul naturii un joc care urmăreşte dezvoltarea personală şi fizică.
”Copiii nu mai fac mișcare, nu mai au imunitate, suferă de obezitate. Statisticile sunt îngrijorătoare. Noi, ca adulți, trebuie să facem ceva în acest sens și să îi educăm și pe părinți”, a precizat profesor Coca Codreanu, directorul Școlii Gimnaziale din Tunari, menționând că elevii instituției pe care o conduce sunt încântați când au parte de joc și mișcare.
Ca să plece cu tolba plină de idei, profesorii au fost puși să joace ”Impuls”, ”Autobuzul” și ”Insula se scufundă”, trei jocuri de interior pe care au fost îndemnați să le joace fiecare la clasă, bineînțeles având toată libertatea din lume să dea frâu liber creativității la orele lor.
