O „armată” de voluntari a plantat mii de arbori în pădurea Pustnicu-Cernica
Desfășurare impresionantă de forțe, sâmbătă, 14 aprilie, în parcarea de la kilometrul 19 al Autostrăzii A3. Autocare și autoturisme au împânzit parcarea, iar sute de oameni, copii și adulți, s-au strâns ca o mare armată, la fața locului. La orele 9.30, s-au încolonat și au pornit către pădurea din vecinătate. Păreau un regiment de luptători care se pregăteau să cucerească o redută a dușmanului.
Astăzi a apărut nr. 398 al Jurnalului de Ilfov!
Din fericire, însă, ei nu plecau la luptă, ci către o îndeletnicire mult mai pașnică: mergeau să planteze puieți de stejar, în pădurea Pustnicu-Cernica. Voluntarii, căci ei erau „soldații” acestei armate, s-au îndreptat către „câmpul de bătălie”, unde erau așteptați de silvicultorii de la Ocolul Silvic Brănești. După aproape 3 kilometri străbătuți printr-o pădure încântătoare, mângâiați de razele soarelui și de trilul păsărilor, ei au poposit în locul în care trebuiau să redea pădurii arborii tineri care îi vor asigura un viitor viguros. Aici au fost întâmpinați de ing. Teodor Chiriac, șeful ocolului silvic Brănești.
O mică pădurice de stejari a prins viață prin truda voluntarilor
Ca un adevărat comandant de oști, ing. Chiriac i-a îndrumat pe cei aproape 1.000 de voluntari spre locul în care urmau să planteze miile de puieți, pregătiți din vreme de silvicultorii ocolului. El le-a explicat acestora motivul pentru care se efectuează această plantare. „Astăzi vom planta stejar, frasin și alte specii de ajutor, cum ar fi păr pădureț și alte specii, pe 3 hectare de teren pregătit de noi. Aici a avut loc o tăiere de regenerare a pădurii prin substituire. Acești arbori din spatele dvs. sunt tei, care vor fi înlocuiți cu stejari. Acești arbori au ajuns la maturitate și începeau să se usuce. Astfel, a fost recoltată masa lemnoasă pe o suprafață de 3 hectare, s-au scos cioatele, pentru că dacă nu făceam aceasta ele ar fi dat lăstari, cum vedeți în spatele meu. Așa că vom planta pentru a înnobila pădurea cu specia stejar, pentru a reveni la vechii codri ai Vlăsiei. El a povestit și voluntarilor cum, după Al Doilea Război Mondial, în jurul Bucureștiului s-au tăiat toate pădurile «la ras», pentru că infrastructura feroviară și rutieră fusese distrusă în război și nu se mai putea aduce lemn de la munte. „Apoi, pădurile s-au regenerat așa cum s-a putut, în tei. Astfel că acum înlocuim specia tei cu specia stejar. Vă mulțumim că ați venit aici și vă așteptăm și la vară, pentru întreținere, la îngrijit și la săpat!”, le-a spus ing. Chiriac celor prezenți.
Compania DHL vrea să planteze 1 milion de arbori, la nivel mondial
Trebuie să precizăm, „regimentul” voluntarilor a fost compus din mai multe „batalioane”. Primul dintre ele a fost cel alcătuit din voluntarii Asociației „Creștem România Împreună” și cei ai companiei DHL Internațional România. Mircea Cristea, organizatorul proiectului „Plantăm împreună în România”, membru al Asociației, ne-a spus că sunt prezenți circa 400 de voluntari. Împreună cu aceștia, au mai venit la Cernica și peste 125 de voluntari din cadrul companiei DHL, împreună cu copiii și familiile lor, în cadrul zilelor de voluntariat organizate de Grupul Deutsche Post DHL International. „Compania noastră se simte responsabilă deoarece știm că avem un impact asupra mediului și dorim să atenuăm acest impact prin scăderea amprentei de carbon, prin îmbunătățirea flotei de autovehicule, dar și prin plantarea de arbori. Obiectivul global al Grupului Deutsche Post DHL International este de a planta 1 milion de arbori. În cadrul acestui program, anul trecut, am plantat peste 60.000 de puieți de arbori cu ajutorul a 80.000 de voluntari. Anul acesta sperăm să depășim aceste valori”, ne-a declarat Marinela Nedelcu, responsabil de mediu și eficiență energetică în cadrul Companiei DHL Internațional România.
Cercetașii României, prezenți la datorie
Nu numai adulții au participat la această acțiune, ci și copiii care fac parte din organizația „Cercetașii României”. Ei au venit în număr mare, din 8 centre locale din București și Ilfov, iar organizatori au fost Centrul local „Lupii ageri”, din Popești-Leordeni, și Centrul local „Alb”, din București.
„În fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie, este marcată „Luna Pădurii”. Cercetașii, prin definiție, își desfășoară activitatea în natură. De aceea, am încercat să aducem aici peste 300 de copii, din 8 centre locale din București, care vor planta câteva mii de puieți de stejar, ajutând în acest fel natura să se regenereze și, totodată, realizând o educație ecologică sustenabilă, pe termen lung. Am beneficiat de un sprijin extraordinar prin parteneriatul cu Ministerul Apelor și Pădurilor, ai cărui reprezentați se află alături de noi, astăzi, cu Direcția Silvică Ilfov, cu Ocolul Silvic Brănești și reprezentanții celor două agenții de mediu – București și Ilfov. Toate aceste instituții și-au dat concursul pentru ca această acțiune să fie o reușită. În vară vom reveni, pentru a întreține această zonă, pentru că trebuie să dăm o mână de ajutor naturii să se regenereze”, ne-a spus Iulian Breazu, șeful Centrului Local „Alb” din București.
Rotary Club București și voluntarii companiei „Oracle”, prezenți și ei
Armata de voluntari a fost completată de cei ai cunoscutului club Rotary, o asociație care se participă la numeroase acțiuni umanitare. Au fost prezenți 70 de voluntari ai acestei asociații, care nu sunt la prima acțiune de acest gen.
Lor li s-au alăturat cei 40 de voluntari de la „Oracle” împreună cu JCI București – Junior Chamber International, un ONG are un proiect pe mediu care privește plantarea de puieți.
Cu o astfel desfășurare de forțe, acțiunea s-a desfășurat surprinzător de rapid, astfel că, după numai 2 ore, întreaga suprafață a fost plantată în întregime!
„Este un prim pas, o muncă titanică, dar ceea ce plantăm noi aici se va vedea peste 50-60 de ani”, a concluzionat ing. Teodor Chiriac.
Peste 6.600 de puieţi de stejar, plantaţi la Brăneşti
An de an, primăvara, între 15 martie și 15 aprilie, se desfășoară „Luna plantării arborilor”, în întreaga țară. În județul Ilfov, în această perioadă, s-au desfășurat o serie de campanii de împădurire, la care au dat o mână de ajutor mii de voluntari, de toate vârstele. Cu acest prilej, în Ilfov, au fost plantați mii de puieți de stejar.
Teritoriul Ilfovului este vestit pentru că a găzduit, timp de secole, măreții Codri ai Vlăsiei. Omul, de-a lungul timpului, a distrus, în mare parte, neprețuita „comoară verde”, a acestor locuri. Au mai rămas doar petice de pădure care, în timp, prin intervenții antropice negative, și-au pierdut speciile fundamentale care caracterizau acești codri.
În ziua de azi, specialiștii silvicultori ai Direcției Silvice Ilfov încearcă să repare ceea ce omul și natura au stricat de-a lungul vremii.
Tăierile de substituire, „tratament” esențial pentru pădurile ilfovene
Despre cum ar putea fi „vindecată” o pădure am aflat miercuri, 11 aprilie, la Brănești. Fuseserăm invitați de inspectorul șef al Gărzii Forestiere București, ing. Badea Marinescu, să participăm la o acțiune de împădurire în pădurea de la Brănești. Aici am aflat multe lucruri interesante despre „tratamentele” aplicate de silvicultori pentru a menține o pădure sănătoasă.
„Am organizat astăzi o acțiune de plantare de puieți cu elevii de la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, din Brănești și cu personalul Gărzii Forestiere București. M-am gândit ca întreg personalul să vadă cum este la o zi de plantare. Sunt aici atât cei care fac teren, dar nu au participat concret la astfel de activități, cât și cei care au muncă de birou. Aici este o suprafață de trei hectare, unde era un arboret derivat în tei. Brănești este o stațiune de stejar pedunculat – șleau de câmpie cu stejar pedunculat – cum se numesc pădurile de câmpie din zonă. În timp, însă, a derivat în tei și atunci s-a luat o măsură, pe care eu o consider excepțională, și anume tăiere rasă cu pregătirea integrală a terenului și a solului. Asta înseamnă că se scot cioatele, se ară, se discuiește – lucrări realizate în toamnă – iar în primăvară se plantează puieți, pentru a ajunge la tipul fundamental de pădure”, ne-a spus ing. Badea Marinescu.
Am mai aflat că se va planta stejar în proporție de 70%, restul de 30% reprezentând specii de ajutor. Pe această suprafață au fost plantați 6.667 de puieți, la 2 metri între rânduri, și o distanță de 75 cm pe rând.
Pădurea, o ființă vie
Ing Marinescu ne-a mai vorbit și despre faptul că pădurea este un organism viu, care trebuie îngrijit cu atenție. „Pădurea trebuie tăiată când trebuie. Pădurea este ființă vie, are un ciclu de viață, un ciclu de producție, iar atunci când a ajuns la maturitate, dacă insiști s-o mai ții în continuare, o faci degeaba. Ea nu mai acumulează, ci se degradează pe picior. Fac excepție ariile protejate, unde se aplică alte principii. Într-o pădure obișnuită, când aceasta ajunge la vârsta exploatabilității, ea trebuie tăiată. Mai exact, să îndepărtezi, după o anumită tehnică, generația bătrână și să o înlocuiești cu o generație tânără. Cea mai importantă lucrare, pentru că nici omul, nici pădurea, nu trăiesc la infinit. Oamenii, însă, nu cunosc acest lucru despre rostul acestor tăieri. Anul trecut, după o astfel de tăiere, am primit, într-o singură zi, 7 sesizări! Cinci dintre acestea purtau același nume de familie, dar prenume diferite! Desigur, le-am explicat tuturor rolul acestor tăieri. Vorbim despre ceea ce se cheamă o «tăiere de substituire». Adică se înlocuiește vechiul arboret, care era degradat, care nu mai prezenta interes din punct de vedere ecosistem și economic, cu un arboret nou, cu trecerea la tipul fundamental de pădure, specific zonei Ilfov”, ne-a explicat ing. Marinescu.
„Concret, noi substituim un arboret derivat – teiul – cu un arboret de stejar. Dacă ar fi fost un arboret normal, cu stejar, s-ar fi efectuat tăieri progresive. Trecerea de la generația bătrână la cea tânără s-ar fi făcut fără întreruperea pădurii. Se rărea, treptat, pădurea bătrână și, pe măsură ce venea noua generație, puieții din sămânță, se îndepărta, ușor-ușor, arboretul îmbătrânit. Aici, fiind un arboret derivat, nu puteai să semeni, pentru că reușita ar fi fost foarte mică”, a intervenit și directorul Direcției Silvice, Cezar-Mihai Răduță.
Pădurile ilfovene, „rase” după Al Doilea Război Mondial
Teodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești, ne-a povestit o istorie interesantă despre pădurile din județul Ilfov: „Vreau să vă povestesc un lucru interesant, cum de s-a ajuns în situația apariției acestui arboret derivat. După cel De-al Doilea Război Mondial, pădurile din jurul Bucureștilor au fost tăiate «la ras», pentru că infrastructura rutieră și feroviară era distrusă de război, iar populația Capitalei nu se mai putea aproviziona cu lemn de foc de la munte. Astfel, au fost tăiate toate rămășițele Codrilor Vlăsiei, iar pădurea s-a regenerat numai în tei, pentru că tăind și lăsând cioata de stejar teiul l-a copleșit. Toți acești tei pe care îi vedem aici sunt, astfel, tei de lăstari. Tipul natural fundamental ar fi pădurea de stejar. Astfel, nu putem aduce înapoi pădurea de stejar decât tăind maximum 3 hectare de arboret derivat, pentru ca impactul ecologic să nu fie prea mare, și trebuie să scoatem și cioatele, pentru că altfel ne copleșesc lăstarii de tei”, ne-a explicat Teodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești.
Viitorii silvicultori, în practică pe teren
Angajaților de la Garda Forestieră Ilfov li s-au alăturat și elevi de la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, Brănești. „Am venit cu un grup de 14 elevi de la clasa a 10-a B și 2 colegi profesori pentru a participa la o acțiune de împădurire pe un teren pregătit anterior. Am săpat gropi și am plantat puieți conform schemei de împădurire – stejar, păr, cireș și sânger. Astfel de acțiuni le-am desfășurat, în ultima lună, în fiecare săptămână, cu fiecare clasă, în ziua de practică, bineînțeles, toamna și primăvara, în perioada propice pentru plantări. Dar nu ne limităm doar la asta. Executăm și degajări, curățiri, întreținerea culturilor. Este un prilej de a pune în practică ceea ce învață teoretic la cursuri”, ne-a povestit Mihail Cristescu, directorul Colegiului silvic.
