Anul acesta, zona care cuprinde vechea vatră a comunei 1 Decembrie s-a confruntat cu un fenomen natural nemaiîntâlnit în anii precedenți: apa provenită din precipitații nu s-a mai scurs în sol și, vreme bună, a băltit pe câmp și în gospodăriile oamenilor. Mai mult, în unele locuri nivelul pânzei de apă freatică a crescut și a inundat beciurile, pivnițele și subsolurile multor locuințe. Confruntate cu acest fenomen, autoritățile locale au hotărât să ia măsuri pentru combaterea lui.
Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.404
Primul pas făcut în acest scop a fost inițierea unui studiu hidrologic care să stabilească cauzele fenomenului. Cercetările sunt în curs de desfășurare, iar în urma finalizării acestora se vor propune soluții tehnice care vor duce la evitarea inundării gospodăriilor prin drenarea apei provenite din precipitații și din creșterea nivelului pânzei de apă freatică.
Din primele cercetări efectuate în ultimele două săptămâni, au apărut primele concluzii și s-au creionat o serie de soluții de amenajări hidrologice în zona amintită.
Un strat argilos împiedică scurgerea apei în sol
Despre primele prospectări efectuate în teren ne-a vorbit unul dintre specialiștii care efectuează studiul hidrologic, inginerul Cosmin Anița: „Am efectuat sondaje până la o adâncime de trei metri și am constatat existența unui strat de argilă contractil care este impermeabil pentru apa care se strânge la suprafață în urma precipitațiilor. Acest strat se află la circa 65 de centimetri adâncime față de suprafața solului și se întinde în profunzime până la circa 2,20 m. După acest strat, la 2,20-2,50 m, am găsit o argilă nisipoasă, care permite circulația apei. Cam la acest nivel se găsește și prima pânză de apă freatică. De asemenea, stratul vegetal este foarte subțire, de 10-15 cm, maximum 20 cm, urmat de un sol brun, care și acela este argilos”.
Specialistul a mai constatat, în zonă, lipsa rigolelor, șanțurilor și canalelor de scurgere a apelor meteorice, iar cele care mai există sunt colmatate. „Acestea ar trebui să se scurgă către un curs de apă, dar spre partea stângă curge Sabarul, aflat la o distanță destul de mare, de 3-4 km, iar spre dreapta, pe râul Argeș, există un dig care face dificilă evacuarea apei. Un alt neajuns pe care l-am identificat este faptul că această zonă, situată la o altitudine de 60-62 m față de nivelul mării, este perfect plată și nu există o pantă minimă care să favorizeze scurgerea apelor. De aceea, avem în vedere realizarea unor rigole pentru evacuarea apelor pluviale, neapărat betonate, pentru că acestea oferă o viteză de scurgere mai mare, față de cele din pământ, care se și colmatează cu ușurință, după 2-3 ploi mai abundente”, ne-a precizat inginerul hidrolog.
Au fost depistate două cauze majore
Așadar, potrivit specialiștilor hidrologi, există două cauze: cele naturale – hidrologice (cantitatea de precipitații) și litologice (structura solului) – și cele antropice, care țin de activitatea umană. Iar cauzele antropice sunt numeroase: lipsa unor canale pe străzi, canale de desecare colmatate, resturi menajere și animale moarte aruncate în aceste canale etc. Un factor care contribuie la această situație este și lipsa canalelor pe DN 5, fapt care face ca apa de pe drumul național să se scurgă spre această zonă.
„Concret, în vecinătatea acestui perimetru există un fost canal de irigații, care vom propune să fie reabilitat și folosit pentru evacuarea apelor care se acumulează și care băltesc în curțile oamenilor, bineînțeles cu ajutorul unor pompe. Cu condiția ca pe acest canal să se realizeze și scurgerea necesară către un emisar cum ar fi râul Argeș, pe care noi îl considerăm cel mai potrivit pentru evacuarea apelor. Ne mai gândim și la executarea unor drenaje perpendiculare pe șanțurile de scurgere, care să preia apa de pe teren”, a adăugat ing. Anița.
Proiectul va cuprinde un bazin de acumulare betonat, dotat cu filtre, și o stație de pompare a apei prin conducte spre stația de epurare. Există chiar și varianta ca apa acumulată în acest bazin să fie utilizată pentru irigații.
Este nevoie de amenajarea a circa 17 kilometri de șanțuri
Din calculele specialiștilor reiese și faptul că ar fi nevoie de aproximativ 17 kilometri de șanțuri pe străzile din acest perimetru în care se află cele circa 300 de gospodării afectate.
„Aceste gospodării sunt situate pe străzile Morii, Tufanului, Răsăritului, Pinului, Câmpului, Plopilor, I.L. Caragiale, Oituz, Prelungirea Oituz, Tineretului, Fagului și Gutuilor. Nu a fost așa, problema asta a apărut de vreo 2 ani, anul acesta mai acut ca niciodată, cu toate că am avut cantități de precipitații mai reduse comparativ cu anii trecuți, iar acest fapt ne-a pus pe gânduri. Dar, în urma studiului, în funcție de soluțiile propuse, vom efectua lucrările necesare pentru a remedia această situație. Oricum, am început deja să amenajăm șanțurile și să le decolmatăm”, ne-a spus Gheorghe Petre, primarul comunei.
