O echipă numeroasă, reprezentând administrația locală din Ilfov, s-a aflat pe 14 și 15 septembrie în delegație oficială în Raionul Ialoveni, Republica Moldova, cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Dacă ziua de 14 septembrie a fost dedicată unor activități de schimb de experiență și transfer de know-how între reprezentanții autorităților ilfovene și cei ai Raionului Ialoveni (și au avut loc mai multe ateliere de lucru, respectiv ”Abordări europene ale dezvoltării comunității” și „Programe de susținere ale antreprenorilor”), pe 15 septembrie, în cadrul Festivalului ”La gura teascului” s-a semnat Declarația de Unire între Ilfov și Ialoveni. Rând pe rând, reprezentanții celor două instituții administrativ teritoriale și–au pus semnătura pe actele oficiale.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 421, ediția print
După cum se știe deja, Jurnalul de Ilfov relatând pe larg derularea evenimentelor la momentul întâmplării lor, județul Ilfov este înfrățit cu Raionul Ialoveni, din Republica Moldova, încă din 30 aprilie 2017, iar de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2017, 22 de localități din Ilfov s-au înfrățit cu localitățile din Ialoveni. Este vorba de Afumați, înfrățit cu Bardar, Chitila cu Costești, Snagov cu Dănceni, 1 Decembrie cu Cigârleni, Nuci cu Gangura, Dobroești cu Horăști, Buftea cu Ialoveni, Vidra cu Malcoci, Mogoșoaia cu Mileștii Mici, Corbeanca cu Molești, Dărăști – Ilfov cu Nimoreni, Periș cu Pojăreni, Moara Vlăsiei cu Puhoi, Măgurele cu Răzeni, Domnești cu Ruseștii Noi, Clinceni cu Sociteni, Cernica cu Suruceni, Dascălu cu Ulmu, Bragadiru cu Zâmbreni, Pantelimon cu Vasieni, Jilava cu Varatec și Ciorogârla cu Tiapala.
Declarație de Unire
”În numele locuitorilor județului nostru, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna, județul Ilfov susține înfrățirea imediată cu localitățile din Republica Moldova, care în mod deschis și asumat și-au exprimat dorința de unire cu patria-mamă, România. Facem această Unire acum, în suflet și ca reparație morală pentru suferințele trecutului și ale prezentului, de la chinul buneilor noștri smulși împotriva voinței lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler și a lui Stalin, supuși execuțiilor, deportărilor și foametei. Facem Unirea cu cei de aceeași limbă și tradiție cu noi, pentru ca fiii și nepoții lor să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut. Iar dacă Unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre Unirea deplină, când nu va mai fi graniță pe Prut, iar oamenii dintre Nistru și Tisa vor munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei. Prin prezenta Declarație de Unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu frații noștri români de pretutindeni Centenarul Marii Uniri 1918-2018 și adeziunea la valorile naționale și democratice ale spațiului cultural românesc”.
Încă un pas înainte pentru împlinirea unei dorințe arzătoare a românilor din dreapta și din stânga Prutului
Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, s-a arătat convins că, „dincolo de toate discursurile emoționale sau pragmatice, există o certitudine: românii sunt uniți în suflet, indiferent de care parte a Prutului se află. Pentru că frații nu pot fi despărțiți! Iar atât timp cât aici, dincolo de Prut, trăiesc oameni care vorbesc și simt românește, România are datoria să fie alături de ei”. Petrache a adăugat că, după ce Ilfovul și Raionul Ialoveni au semnat Acordul de Înfrățire (n.r. – la care am făcut referire mai sus), iar localitățile din județ s-au înfrățit cu cele din Ialoveni, certificând dorința noastră, a tuturor, de a fi împreună, acum s-a făcut ”încă un pas, am semnat această Declarație de Unire, aici, pe pământ românesc, între români, unind cele două trupuri ale aceleiași nații”.
Administratorul public al județului, cetățean de onoare în Ialoveni
După semnarea Declarației de Unire, Raionul Ialoveni a conferit titlul de cetățean de onoare administratorului public al județului Ilfov, Irinel Scrioșteanu. Acesta a mulțumit emoționat și a adăugat că, „dacă Unirea de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie și un pas hotărâtor spre Unirea deplină!”
Brăneștiul așteaptă înfrățirea
O delegație a localității Brănești, condusă de primarul Nicolae Cismaru, s-a deplasat, de asemenea, în Republica Moldova, în satul Puhoi (o localitate cu aproape 6.000 de locuitori), din Ialoveni, pentru a identifica domenii de colaborare și înfrățire (Brăneștiul nefiind încă pe lista localităților ilfovene înfrățite cu moldovenii de peste Prut). ”Astăzi, în satul Puhoi am avut oaspeți deosebiți de peste Prut. Am avut în vizită o delegație din comuna Brănești, județul Ilfov, condusă de primar, viceprimar, consilieri, oameni de afaceri, fiind însoțiți de episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin Goreanu. Împreună am decis să contribuim pentru a continua renovarea Grădiniței de copii nr. 2, unde nu avem funcțională o grupă de copii de aproximativ 20 ani și unde terenul de joacă este dotat doar cu elemente vechi de peste 30 ani. În curând, cu investiții românești, vom schimba total lucrurile din grădiniță, va fi adusă la standardele celor două grădinițe de copii din localitate. Trebuie să recunoaștem că suntem susținuți doar de frații de peste Prut. Frații în veci vor fi frați!”, a declarat primarul din Puhoi, Petru Frunze.
Excelență pentru Doina Ilfovului
La spectacolul ”La gura teascului”, organizat după semnarea Declarației de Unire, Ansamblul artistic Doina Ilfovului, participant la eveniment ca invitat al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov într-o formulă de 26 de dansatori și 7 însoțitori, a pregătit un moment cu adevărat special. 25 de minute de dans continuu, un test de rezistență de-a dreptul încântător, un tablou coregrafic din zonele Muntenia, Dobrogea, Moldova, Oaș, Banat, Ardeal și Oltenia. Evident, dansatorii au îmbrăcat cele mai frumoase costume populare și au participat cu acestea inclusiv la parada portului popular, unde i-au impresionat pe privitori. Toți cei prezenți ”La gura teascului” au intrat în Hora Unirii. A doua zi, în Raionul Strășeni, la Festivalul Internațional Generația Centenar, Doina Ilfovului a pregătit o nouă premieră, o suită de patru dansuri diferite, intitulată ”Hai la brâu”, evoluția încântătoare fiind recompensată cu o Diplomă de Excelență din partea gazdelor.
Țigănești și Piscu, ceramică înfrățită
Ziua petrecută în mijlocul celor din Raionul Strășeni a debutat cu inaugurarea Muzeului Ceramicii Zestrea Țigănești, din satul Țigănești, Raionul Strășeni. ”Aici s-au adunat de câteva luni încoace câteva zeci de oale vechi, mai mari și mai mici, scoase de prin podurile și beciurile celor de la Țigănești, câteva obiecte gospodărești din lemn, alături de vechi pahare Berzelius dintr‑un vechi laborator de chimie… Undeva în luna februarie, a apărut și o roată de olărit adusă de la Piscu și o băncuță așternută cu un țol vărgat în culori tari de Basarabia. Aici și-au încercat meșteșugul, părăsit de zeci de ani, câțiva bătrâni ai satului și s-au bucurat. Aici au privit o demonstrație de olărit primii vizitatori ai muzeului în formare, în luna august 2018”, scrie despre muzeul – martor al istoriei, ”Țigăneștiul nostru” – ”primul ziar sătesc de acțiune culturală pentru dezvoltare durabilă din Republica Moldova”, născut din înfrăţirea satelor Piscu/Ilfov și Ţigănești/Strășeni. Apoi, expoziția de icoane (cele care au obținut premii naționale), expoziția fotografică a personalităților istorice care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, precum și ”caravana meșteșugarilor” i-au încântat în egală măsură pe toți cei prezenți la Festivalul Centenar.
