20 decembrie 2022, 33 de ani de la Revoluția din 1989
@ Jean-Louis Calderon, Ian Henry Parry și Danny Huwe se alătură spre cinstire ansamblului comemorativ dedicat celor 44 de revoluționari uciși în Timișoara, arși la Crematoriul Cenușa, din București, în noaptea de 19/20 decembrie 1989, după care cenușa lor a fost aruncată într-un canal colector de dejecții
Ca în fiecare lună decembrie, orașul Popești-Leordeni comemorează eroii revoluționari uciși în 1989, la Timișoara, și ale căror trupuri neînsuflețite au fost aduse noaptea, în București, arse la Crematoriul Cenușa, după care rămășițele rezultate au fost puse în patru tomberoane și aruncate într-un canal colector industrial, de pe un maidan din localitate.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 631
În vecinătatea gurii de canal a fost organizat, de câțiva ani, un ansamblu comemorativ, care cuprinde acum Aleea martirilor – străjuită de zeci de pietre funerare din marmură albă, care amintesc de eroii de la Timișoara, o biserică din lemn, unică în lume, suspendată pe piloni, la 3 metri de sol, ”mai aproape de cer”, ”Monumentul Revoluției”, realizat sub forma unei cruci și un al doilea monument din marmură, dezvelit în anul 2019, la marcarea a 30 de ani de la Revoluția din 1989. Acestuia, denumit acum ”Pătimirile lui Iisus”, i-au fost adăugate pe laterale, în acest an, și dezvelite de oficialități marți, 20 decembrie 2022, două plăci de marmură. Pe una dintre ele a fost inscripționată Rezoluția Parlamentului European prin care se cere statului român să-și intensifice eforturile ”pentru a elucida adevărul privind Revoluția din decembrie 1989, iar instituțiilor Uniunii Europene și statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că aceste crime săvârșite de regimurile comuniste nu vor fi uitate niciodată. Statului român i se solicită să nu mai întârzie inutil stabilirea și aflarea adevărului, condiție esențială pentru garantarea dreptului victimelor și moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și compensații echitabile conform normelor internaționale privind drepturile omului. Parlamentul European comemorează și aduce un omagiu victimelor Revoluției din decembrie 1989, eveniment soldat cu pierderea unui număr de 1.142 de vieți omenești, 3.138 de răniți grav și peste 760 de persoane reținute ilegal și torturate. Sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a permis tranziția României către democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară în Alianța Nord Atlantică și în Uniunea Europeană. Strasbourg – Franța, 16.12.2019”.
Cu prețul vieții
Pe a două placă de marmură, nou adăugată, au fost menționați trei jurnaliști străini, care ”au relatat cu prețul vieții lor sacrificiul protestatarilor pașnici, care au manifestat împotriva regimului totalitar instaurat în România”. Este vorba despre francezul Jean-Louis Calderon, angajat al postului de televiziune Europe 1 și La Cinq, care a murit în București, strivit de șenilele unui tanc, pe 22 decembrie 1989. Avea 31 de ani. Britanicul Ian Henry Parry, fotoreporter la ziarul Sunday Times, a murit pe 28 decembrie 1989, când avionul în care se afla a fost lovit de o rachetă și s-a prăbușit în comuna Vișina, jud. Dâmbovița. S-a dezvăluit ulterior că avionul în care acesta era (doar el și pilotul) a fost doborât intenționat pentru că tânărul fotoreporter, de doar 24 de ani, deținea materiale foto/video și scrise cu informații compromițătoare pentru anumite persoane aflate în structurile de conducere de atunci ale puterii de stat. Danny Huwe, jurnalist belgian, angajat al postului de televiziune VTM, a decedat tot în București, în decembrie 1989, la vârsta de 46 de ani, în timp ce filma diverse secvențe de luptă în zona fostei Piața Răzoare. Documente din dosarul Revoluției au arătat că Danny Huwe a fost împușcat în cap, de securiști.
O soartă cruntă, un popor recunoscător în fața sacrificiului eroilor
În memoria celor trei jurnaliști străini și a martirilor de la Timișoara, la Popești-Leordeni, Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945‑1989, în colaborare cu primarul orașului, Petre Iacob, Consiliul Local Popești‑Leordeni și cu Fundația Simionescu a organizat un ceremonial militar, slujbe religioase și depuneri de coroane de flori. Evenimentele au debutat cu intonarea Imnului Național, muzica militară fiind asigurată de Brigada 1 Mecanizată ”Argedava”, după care, un sobor de preoți condus de părintele consilier eparhial Alexandru Negoiță, de la Sectorul cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor și de Ioan Bondar, protopop al Protoeriei Ilfov Sud din Arhiepiscopia Bucureștilor au oficiat sluijba de sfințire a monumentului și cea de pomenire a victimelor Revoluției din 1989. Cei prezenți, inclusiv reprezentanți ai ambasadelor Marii Britanii, Franței și Belgiei, în România, Administrației Prezidențiale, familiei jurnalistului Ian Henry Parry (fratele acestuia a fost prezent la ceremonii), Fundației Simionescu, Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945‑1989 și primarul Petre Iacob au rostit alocuțiuni. Edilul orașului Popești-Leordeni a fost extrem de emoționat, în evocarea amintirii zilelor Revoluției române, care l-au prins chiar în Timișoara, și a subliniat că întreg ansamblul comemorativ dedicat eroilor din decembrie 1989 este o recunoaștere a meritelor lor, pentru ceea ce au făcut pentru România. ”Revoluționarii de la Timișoara au avut o soartă cruntă. Nu au morminte, au fost aruncați într-un canal cu dejecții, pentru că aici era, practic, groapa de gunoi a Popești-Leordeniului, în 1989. Noi, autoritatea locală, comemorăm memoria lor, în fiecare an, și le suntem recunoscători pentru sacrificiu”, a spus Petre Iacob.
Iar părintele consilier eparhial Alexandru Negoiță a arătat faptul că această ceremonie și pomenire a eroilor Revoluției este o datorie pentru orice român care trăiește în libertate: ”În Popești-Leordeni, regimul comunist a considerat că cenușa celor care s‑au săvârșit atunci trebuie aruncată și uitată. Dar această cenușă nu a fost risipită, ci a adunat oameni, a închegat o întreagă comunitate în gând și rugăciune. Această manifestare de eroism reprezintă un act de curaj pentru libertatea și unitatea poporului român, dar și pentru libertatea și comuniunea de credință a conaționalilor noștri”. ”Morții Timișoarei, arși la Crematoriul Cenușa, au un monument în localitatea Popești-Leordeni. Aici, noi, cei care trăim azi în România, le aducem un pios omagiu și afirmăm, fără să greșim, că datorită lor și celorlalți eroi care au înfruntat regimul comunist, s-a marcat în istoria națiunii române trecerea la valorile și principiile democratice. (…) Sunt recunoscătoare și onorată că astăzi, în calitate de prefect al județului Ilfov, alături de dumneavoastră, am reușit să aduc recunoștință patriotismului și puterii de sacrificiu, virtuți de care românii și prietenii românilor au dat dovadă în lupta pentru înlăturarea totalitarismului și dictaturii”, a completat și Simona Neculae, prefectul județului Ilfov.
În continuare, la cele două monumente de marmură din ansamblul comemorativ au fost depuse coroane de flori, după care Detașamentul de militari din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre a defilat și prezentat onorul la monument.
În biserica suspendată a fost săvârșită, apoi, slujba Parastasului, urmată de o ceremonie religioasă de pomenire în rit romano‑catolic și de un cuvânt rostit de un reprezentant al Bisericii Anglicane.
De asemenea, o nouă slujbă de pomenire a fost săvârșită chiar la gura canalului în care a fost aruncată, în urmă cu 33 de ani, cenușa revoluționarilor timișoreni.
