Lista de promisiuni electorale a celor care au deţinut puterea timp de patru ani şi care, culmea ipocriziei, mai vor încă patru ani de mandat, împreună sau separat, este extrem de stufoasă. Promisiuni ca la mama acasă, multe elemente din actuala listă fiind identice cu cele de acum patru ani.
Vom demonstra în cele ce urmează că deşi existau atât cadrul legal, cât şi posibilitatea tehnico-materială, necesare realizării acestora, echipa Ion Stoica-Radu Titus Marinescu (pe atunci PRM+PSD), nu a mişcat nici măcar un deget. Asta pentru că bunăstarea cetăţeanului din Buftea nu a fost niciodată pe primul loc în topul preocu-părilor “echipei”, iar asemenea lucrări au fost mereu considerate ca fiind “mărunte” şi mai ales neaducătoare de comision.
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
Actele normative care reglementează derularea acestui proiect au intrat în vigoare în luna martie 2009.
Până in anul 2012, Primăria orașului Buftea nu a parcurs nici măcar prima etapă necesară implementării programului!
Acum, la noile alegeri, atât Radu Titus Marinescu, cât și Ion Stoica, se bat cu cărămida în piept că vor face și vor drege, ba mai mult, au placat cu polistiren vreo două blocuri de prin oraș, într-unul dintre cazuri lucrarea este atât de bine efectuată, încât stă la baza frecventelor inundaţii din scara blocului, cauzate de fiecare ploaie.
Nu le-a păsat de bufteni, nu le-a păsat de banul lor, nu le-a păsat de faptul că puteau reduce cheltuielile necesare încălzirii locuinţelor, prin urmare, bufteni, nu vă lăsaţi înșelaţi, nici în următorii patru ani nu le va păsa!
Iată mai jos cadrul legal care permitea primăriei Buftea reabilitarea termică a locuinţelor:
O.U.G.  nr. 18 din 4 martie 2009 privind creșterea pe­r­formanţei energetice a blocurilor de locuinţe (data intrării in vigoare : 12 martie 2009) și Ordinul nr. 163 din 17 martie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a  O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuinte (data intră-rii in vigoare : 27 martie 2009)
Etapele necesare implementării ­programelor locale
Etapele necesare implementării programelor locale sunt următoarele:
a) identificarea și inventarierea blocurilor de locuinţe prevăzute la art. 1 alin. (1);
b) înștiinţarea asociaţiilor de proprietari de către coordonatorii locali (primarii) privind înscrierea în programul local;
c) hotărârea adunării generale a proprietarilor de înscriere în programul local și semnarea contractului de mandat;
d) proiectarea lucrărilor de intervenţie (care se asigură din bugetul local);
e) executarea lucrărilor de intervenţie;
f) recepţia la terminarea lucrărilor și eliberarea certificatului de performanţă energetică, cu evidenţierea consumului anual specific de energie calculat pentru încălzi-re;
g) recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.”
Extinderea, ­modernizarea reţelelor stradale, de apă și ­canalizare
În perioada 2009-2012, lucrările de reabilitare străzi, trotuare, parcări, executări marcaje rutiere, montări guri de scurgere și decolmatări șanţuri pentru scurgerea apelor pluviale în orașul Buftea au fost realizate de o singură societate  – SC Construcţii Complete SRL, conform acordului cadru nr. 118/2009 și a actului adiţional nr. 1/12.2011 la contractul sus menţionat pentru suma de 6.000.000 euro plus TVA (aproximativ 325 miliarde lei vechi!!!).
Străzile dn Buftea arată așa cum le vedem cu toţii: peticite și prăbușite, de parcă ar aparţine unui oraș abandonat de locuitorii săi. 325 miliarde lei nu se regăsesc în asfalt, rigolele de scurgere sunt inexistente, iar simulacrul de lucrare de pe străzile Agricultori și Vlăsiei, pe care Stoica îl bagă în ochii neprofesioniștilor, își va dovedi “valoarea” și “temeinicia” la fiecare ploaie, formând un nou punct turistic în Buftea, sub denumirea de “Veneţia lui Stoica”.
Gestionarea problemei câinilor fără stăpân
Problema câinilor fără stăpân a fost reglementată începând cu anul 2001.
Art. 2 al O.U.G. nr. 155/2001 prevede obligaţia consiliilor locale de a amenaja în funcţie de necesităţi adăposturi pentru câinii fără stăpân. Deși nu au considerat ne-cesar să înfiinţeze un asemenea adăpost, aleșii locali au cheltuit începând cu anul 2010 suma de 681. 345 lei (adică aproximativ 7 miliarde lei vechi) pe contracte având ca obiect servicii de gestionare a câinilor fără stăpân (contract nr. 34/2010 – valoare 226.890 lei la care se adăugă TVA, contract nr. 69/2011 – valoare 161.290 lei la care se adaugă TVA și contractul încheiat în luna aprilie 2012 – valoare 161.290 lei la care se adaugă TVA)
Cum a gestionat echipa Stoica-Marinescu problema câinilor fără stăpân nu mai este niciun secret pentru nimeni. Este suficient să ieși pe orice stradă din Buftea ca să dai ochii cu realitatea… canină.
În următorii patru ani, vor face ce au învăţat și aplicat în cei patru pe care i-au petrecut la cârma orașului: cheltuirea ineficientă a banului public și popularea orașului cu maidanezi.
Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligaţia de a amenaja din fonduri proprii, în funcţie de necesităţi, în condiţiile pre­văzute în anexa nr. 1, adă­posturi pentru câinii fără stăpân, respectiv pentru acei câini care circulă liberi, fără însoțitor, în locuri publice.
    În cazul în care este posibil, serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesio­nate potrivit reglementărilor legale în vigoare.”
Rezultatul la sfârșit de mandat: 7 miliarde lei vechi mai puţin în bugetul local și câini fără stăpân pe străzile orașului din ce mai mulţi.
Modernizare parc Studio, amenajare parcuri
Este inadmisibil să nu avem un parc! Subliniem încă o dată că suport legal a existat! De fapt, autorităţile locale erau obligate să asigure menţinerea, întreţinerea și dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori și a perdelelor de protecţie stradală (art. 70 lit. f) din O.U.G. 195/2005)
Mai mult, acestea aveau obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, și de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 și de a întocmi până în 2008 un program în care să fie evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei mai sus menţionate, cu indicarea termenelor intermediare propuse
(art. II și III din O.U.G. nr. 114/2007).
Nici până la aceasta dată, autorităţile locale nu au reușit să întocmească un astfel de program, iar parcuri – cu atât mai puţin. În schimb, Buftea beneficiază de o suprafaţa pavelată de firma de casă a primarului. Această suprafaţă, așa cum reiese din acte, este mai mare decît suprafaţa întregului carosabil din Buftea, care include atât traficul auto cât și cel pietonal. Adăugaţi la această anomalie și tonele de beton care s-au turnat în oraș și aveţi imaginea exactă a ceea ce au înţeles Ion Stoica și Radu Titus Marinescu, că ar putea să însemne “parcuri și zone verzi”.
Construirea de locuinţe sociale
Cadrul legislativ permite demararea unui program de construire de locuinţe sociale începând cu anul 1996 prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modifi-cările și completările ulterioare și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996, aprobate prin HG nr. 1275/2000 cu modificările și completările ulterioare, mo-dificate prin HG nr. 1097/2008
Caracteristici principale ale Programului de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr. 114/1996:
Se desfășoară conform programelor de investiţii promovate la nivel local, primăriile având calitatea de beneficiari.
Locuinţele sociale și de necesitate se realizează fără depășirea exigenţelor minimale de dotare și confort la un grad de finisaj mediu, așa cum sunt prevăzute în ane-xa nr.1 la Legea locuinţei nr.114/1996, republicată.
Deși suportul legal a existat, a lipsit cu desăvârșire un program de investiţii privind construirea de locuinţe sociale. Asta pentru că s-a preferat prostirea populaţiei cu așa-zisul program Cartierul pentru tineri, program falimentar, care a eșuat lamentabil, ca mai tot ce au promis Stoica și Marinescu. De ce s-a preferat varianta cartierului pentru tineri în locul locuinţelor sociale? Simplu ca bună ziua, când construiești 320 de case, vin câteva firme private, preferate, care se ocupă de construcţie, iar firmele de materiale de construcţii, aflate mână în mână cu acestea, închid cercul. Este lesne de înţeles că totul se bazează pe comisioane și că la așa nivel de lucrări merită “deranjul”, tinerii cu posibilităţi financiare reduse fiind ultimii pe lista de priorităţi a primăriei Buftea, nefiind aducători de venituri personale.
Construirea unei noi creșe și a unei grădiniţe.
În condiţiile în care numărul de locuri în unităţile de învăţământ preșcolar era evident insuficient iar construirea unei creșe ar fi trebuit să constituie o prioritate a au-torităţilor locale, Primăria Buftea a  demarat procedurile pentru constructia unei cladiri cu destinaţia BIROURI!
Adică ce ne pasă de copiii Buftei, ne pasă să mai facem un leuţ, să construim inutilităţi de clădiri, pentru firme constituite la fel de inutil (General Serv S.A.), având ca unică destinaţie reală, asigurarea unui loc de muncă pentru aparatul de vot și sistemul personal al primarului cu rolul de prăduire al banului public. Conform invitaţiei de participare nr. 326661 / 14.05.2012 obiectul achiziției a fost “clădirea cu regim P+1 ce urmează a fi construită va avea destinația de birouri și va fi situată în incinta sediului actual A.D.P, strada Știrbei Vodă nr.55 A, cu următoarele caracteristici: • Suprafață teren – 14.398 mp • Suprafață construită totală – 1.046 mp • Suprafață desfășurată totală – 1.368 mp • Suprafață spațiu verde 11.737 mp • Suprafață alei pietonale – 855 mp • Suprafață parcări -760 mp • POT propus=7% • CUT pro-pus=0,09” iar valoarea estimată – 460.000 ron.”
Dar  pentru  suma de 460.000 lei, câștigătorul procedurii va efectua numai proiectul tehnic și detaliile de execuţie. Faza a doua a va consta în execuţia propriu–zisă a clădirii iar valoarea estimată nu este cunoscută încă.
Construirea unei cantine sociale
Posibilitatea înfiinţării cantinelor sociale ca unităţi publice de asistenta socială, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea consiliilor locale și care pres­tează servicii sociale persoanelor aflate în situa­ţii economico-sociale sau medicale deosebite, a fost reglementată încă din anul 1997 1997 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social.
După 8 ani în care a avut calitatea de ales al comunităţii locale, ocupând funcţiile de viceprimar și primar al orașului Buftea, are nevoie de un al treilea, respectiv al doilea mandat, pentru înfiinţarea unei cantine sociale pentru persoanele aflate în situaţii economico-sociale sau medicale deosebite.
Deși primăria Buftea a primit încă de acum trei ani, sub formă de donaţie din partea Parlamentului României, un set complet de utilaje de mare performanţă, de tip cantină, acest set zace descompletat și pe jumătate furat de “echipa” actualului primar Ion Stoica, în incinta Liceului Dumitru Dumitrescu. Din nou se demonstrează că cetăţeanul din Buftea a fost și este ultima grijă reală a “echipei” primar-viceprimar, care mai vrea patru ani de nepăsare publică.
Redarea funcţionalităţii Caselor de Cultură
Înfiinţarea, organizarea și des­fășurarea activităţii așezămintelor culturale  au fost reglementate prin O.U.G. nr. 118/2006 (data intrării în vigoare 28 decembrie 2006)
Ulterior, în august 2008 a fost lansat Programul Pri­o­ritar Naţional pentru rea­bilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor culturale din mediul mic urban.
Prin acest program au fost susţinute autorităţile publice locale ce nu dispuneau de fonduri suficiente pentru reabilitarea și modenizarea căminelor culturale sau a ca-selor de cultură aflate în stare avansată de degradare.
Pentru a putea beneficia de finanţare în cadrul Programului, era necesar ca autorităţile administraţiei publice locale, să elaboreze și să propună, pe baza unei docu-mentaţii justificative, proiecte care trebuie să fie însoţite de programe și proiecte culturale desfășurate pe o perioadă de minimum 3 ani, precum și de garanţia asigurării unei finanţări, din resurse proprii sau atrase, de minimum 10% din valoarea totală a proiectului pentru construcţie, reabilitare, modernizare, dotare și/sau finalizare a lucrărilor de construcţie a așezămintelor culturale.
Pe durata a două mandate, primarul nu a reușit nici măcar să întocmească o astfel de documentaţie pentru a reabilita și moderniza sediul Casei de Cultură. Iar apor-tul Primăriei era doar de 10% din valoarea lucrărilor.  Rezultatul îl putem observa singuri. Iar cultura pentru un astfel de ales local valorează exact cât ne-a arătat în 8 ani de mandat. ZERO!
Cât despre activităţile culturale pe care primăria Buftea este capabilă să le susţină sau să le organizeze, este evident: Heaven, Vacanţa Mică, Salam, Vijelie și alte prăduieli de tipul Ziua Bărbatului, Zilele Toamnei, Bâlciul Manelizat denumit Zilele Orașului Buftea.
Transport local
Pentru rezolvarea problemei transportului local, aleșii locali au reușit în cei patru ani în care au format o echipă, doar achiziţionarea a patru autobuze, în condiţiile în care actele normative prevedeau faptul că programele de transport prin servicii regulate în trafic judeţean și interjudeţean existente își menţin valabilitatea până la data de 30 aprilie 2013, iar perioada de valabilitate a licenţelor de traseu este egală cu perioada de valabilitate a programelor de transport (art II alin. (1) și alin. (2) din OG 27/30.08.2010 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere). În perioada de valabilitate, programele de transport judeţene pu-teau fi actualizate prin prelungirea traseelor existente, respectiv modificarea unuia sau ambelor capete de traseu, cu condiţia ca acestea să nu se suprapună peste tra-seele existente (art. 17 lit. b) din Ordinul 353/2007).
Autorităţile din localitatea vecină, Mogoșoaia, au înţeles fapul că până în 2013 nu se poate acorda o nouă licenţă de transport pentru un traseu deja atribuit și au ac-ţionat în interesul cetăţenilor, prin încheierea unui protocol cu RATB București pentru reînfiinţarea liniei preorășenești București – Mogoșoaia.
La Buftea, interesul a constat în achiziţionarea unor autobuze care nu rezolvă problema transportului în comun între Buftea și București, însă pune mari semne de întrebare asupra faptului că s-a preferat o plată INTEGRALĂ și efectuată pe loc, pentru că la o factură de 500.000 Euro, vine și “ceva” comi­sion, înapoi.
Restructurarea serviciului de salubrizare
După ce patru ani, serviciul de salubrizare a fost gestionat defectuos de către autorităţile locale, viceprimarul are nevoie de un nou mandat pentru a elimina neregu-lile constatate de auditorii Curţii de Conturi în primăvara acestui an cu privire la derularea contractului de salubrizare a orașului Buftea (abateri financiare în valoare de 750.376 lei), abateri de care primarul nu este deloc străin, având în vedere că șeful gunoiului din Buftea, Marin Stoica, este și șeful echipei de consilieri PRM, principala axă pe care-și sprijină edilii matrapazlâcurile. Mașina de vot funcţionează!
Construcţia unei staţii de epurare
Vechiul contract privind gestiunea serviciilor de apă și canalizare cu TASM România SRL a fost înlocuit cu un contract încheiat cu S.C. RAJA SA, iar calitatea apei a rămas la fel. RAJA Constanţa înseamnă un comision gras de instalare, preţuri europene la apă și când canalizarea va fi gata, pe factura fiecărui buftean se vor regăsi costuri duble pentru apa potabilă, la care se adaugă aceeași sumă pentru deversarea apei în sistemul de canalizare, plus, surpriză! -un cost suplimentar rezultat în urma scurgerii apei de ploaie de pe acoperișul casei, pe care RAJA consideră că o preia în sistemul propriu de canal și deci bufteanul trebuie să plătească!
Redeschiderea Spitalului orășenesc
În această direcţie, implicarea autorităţilor locale nu a existat și nici nu prezintă soluţii reale pentru rezolvarea acestei situaţii. Ba mai mult, la aflarea veștii că un po-sibil contracandidat la fotoliul de primar, acţionează pe lângă Guvernul României, Parlamentul României, Consiliul Judeţean Ilfov, în vederea redeschiderii Spitalului Oră­șenesc din Buftea, Ion Stoica a tras toate sforile pe care le avea la îndemână pentru a pune beţe în roate demersurilor. Mai mult, se știe că o firmă privată, cu legă-turi directe către Ion Stoica și acoliţii săi, era pregătită să preia spitalul, cu tot cu aparatura existentă, lucru stopat de către conducerea spitalului.
Se evidenţiază din nou că Stoica are în cap orice i-ar aduce beneficii proprii, fără a da doi bani pe sănătatea buftenilor.
Cronicarul Grigore după Ureche