Este adevărat: unii au părăsit Bucureştiul, sau alte oraşe, pentru a scăpa de căldură, aglomeraţie, claxoane şi tot ce înseamnă traiul într-o metropolă. Şi la fel de adevărat este că unii dintre cei care au ales judeţul Ilfov, nu au nicio legătură cu civilizaţia, urbană, sau chiar rurală, a secolului 21. Ba mai mult, în mintea lor limitată, au un comportament de adevăraţi orăşeni, trendy, cosmopolit, uşor arogant şi vădit superior.
Însă „madam” din imagini – filmuleţul îl puteţi vedea pe YouTube aici: http://youtu.be/GcLdTYl95eE a decis că odată cu achiziţionarea unui petec de pământ, unde şi-a construit ditamai clădirea, după chipul şi asemănarea ei, şi strada şi tot ce trece de jur-împrejurul proprietăţii ei, îi aparţine. Şi cum să-şi exprime mai bine sentimen-tul de proprietate, acum că nu mai poate bate ţăruşi în asfalt pentru a-şi marca locul de parcare din faţa blocului? Cu un furtun cu apă, cu gesturi obscene în care îşi dezvăluie camerei posteriorul mare cât malul de la Agigea. Copii, vecini, oricine trece prin faţa porţii „Meduzei în vernil”, cade pradă jetului de apă, vrând-nevrând.
Scena s-a petrecut în momentul în care unul dintre locatarii străzii Alunului a îndrăznit să o întrebe pe „diva în călduri” (aşa se poate explica dansul fără bară execu-tat şi apetenţa pentru furtunul cu apă), de ce îi stropeşte copiii, care se jucau paşnic pe stradă, care după ştiinţa noastră şi a omului în cauză, este (încă) domeniu pu-blic.
Şi mai interesant este că odată chemaţi, poliţiştii locali din Mogoşoaia, au dat o fugă, că doar este nevoie să-şi justifice salariul şi motorina consumată cu Touaregul din dotare, însă având în vedere că „diva” depusese şi ea o plângere (pe motive necunoscute), localii au decis că trebuie să ia în considerare doar prima plângere (a „divei”), nu şi a celui care s-a ales şi cu hainele ude şi cu plozii muraţi şi cu retina sfâşiată de imaginea grotească a vecinei care se autopălmuia lasciv şi provocator. Este o adevărată boală şi cu pălmuitul ăsta pe părţile dorsale, pare-se cu cât sunt mai mari şi mai neinteresante, cu atât divele de ocazie sunt mai dispuse şi disponibile pu-blicităţii.
Aşa civilizaţie, numai un ţăran de la oraş poate avea! Unul care s-a mutat la Mogoşoaia…
