Inaugurarea Centrului de adopții Ilfov, în Măgurele, locația cunoscută a fostului adăpost privat Vetevolution Cornetu, marchează un moment considerat de autorități o premieră la nivel național: este primul centru de adopții al unui consiliu județean, un proiect gândit nu doar ca infrastructură, ci ca o schimbare de filozofie în gestionarea animalelor fără stăpân. În esență, un experiment social care poate deveni un model de bună practică, replicabil la nivel național.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 801, ediția print
Finalizarea lucrărilor de amenajare și inaugurarea oficială, sâmbătă, 18 aprilie 2026, au reunit reprezentanți ai administrației locale și județene, dar și numeroși iubitori de animale și voluntari implicați activ în salvarea și protecția acestora. La deschidere au participat președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, vicepreședintele CJ Ilfov, Alexandru Văsii, subprefectul județului Ilfov, Andrei Scutelnicu, viceprimarul orașului Popești-Leordeni, George Adrian Ștefănescu, șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, precum și reprezentanți ai Protecției Animalelor Ilfov. Amplasamentul a primit binecuvântarea părintelui Caesar Cranța, Parohia Micșuneștii Mari din comuna Nuci, gest care a subliniat dimensiunea simbolică și comunitară a proiectului.
Centrul de adopții Ilfov, cu o suprafață totală de 2.500 mp și o capacitate maximă de 250 de câini, amplasat pe Str. Eclipsei nr. 7, Măgurele, este un spațiu complet diferit de imaginea clasică a adăposturilor publice de câini. Potrivit declarațiilor directorului Direcției pentru Protecția Animalelor Ilfov, Hilde Tudora, ”adăpostul nu este o soluție și nu este acasă”, și de aceea instituția a insistat asupra denumirii de ”centru de adopții”. Clădirea, închiriată și renovată de Consiliul Județean Ilfov, a fost amenajată într-un mod prietenos, astfel încât să reducă stresul animalelor și să încurajeze interacțiunea cu potențialii adoptatori. Spațiul include zone de joacă, terenuri pentru alergat și facilități moderne, toate concepute pentru a oferi condiții decente și pentru a schimba percepția publică asupra acestor locuri. De asemenea, există zona pentru carantinarea câinilor nou sosiți în centru, zonă pentru pui, pentru mame cu pui, pentru seniori. În total, 8 tronsoane cu pavilioane cu suprafețe de câte 88 mp. Centrul va avea, de asemenea, medici veterinari care se vor ocupa de sterilizarea câinilor și îngrijirea celor bolnavi.
Fără eutanasiere: ”modelul Ilfov” se bazează pe adopții, sterilizare și educație
Un element central al proiectului este politica ”fără eutanasiere”. Autoritățile au subliniat că în Ilfov nu se va recurge la această practică, accentul fiind pus pe adopții, sterilizare și responsabilizarea populației. ”Eutanasierea nu este o soluție”, este una dintre ideile constante promovate de echipa coordonată de Hilde Tudora, care insistă asupra unei abordări umane și eficiente.
În același timp, centrul este gândit ca un nod de coordonare la nivel județean. Aici vor ajunge câini din toate localitățile Ilfovului, în special din acele zone unde primăriile nu dețin adăposturi proprii. În acest sens, Consiliul Județean Ilfov a încheiat deja primele contracte cu unități administrative din județ, pentru a gestiona unitar problema animalelor fără stăpân. De altfel, Hubert Thuma a insistat pe ideea unei schimbări de sistem. Acesta a subliniat necesitatea unei politici publice coerente, bazate pe colaborare între autorități și ONG-uri, dar și pe utilizarea eficientă a fondurilor: ”problema câinilor fără stăpân trebuie tratată prin sterilizare, microcipare și prevenție, nu prin măsuri radicale”, a reiterat acesta.
În viziunea sa, animalele abandonate sunt rezultatul direct al iresponsabilității umane, iar soluția trebuie să vină tot din responsabilizarea societății. Declarațiile sale indică și o direcție fermă de acțiune: controale în teren, campanii gratuite de sterilizare și sancțiuni pentru cei care nu respectă legea, toate integrate într-o strategie pe termen lung.
Hubert Thuma: ”Nu ne luptăm cu câinii, ci cu abandonul”
”Este primul centru al unui Consiliu Județean. L-am numit Centru de adopții, nu adăpost, pentru că locul animalelor nu e un adăpost. Un adăpost trebuie să fie un centru, un loc de tranziție. Luăm câinii, îi aducem aici, îi salvăm, îi punem pe picioare și apoi pleacă în adopție. Vreau să colaborăm cu toate primăriile. Nu vreau să mai existe firme private de hingheri în Ilfov. Primăriile vor achita, conform legii, cazarea și hrana câinilor pentru 14 zile. Apoi, noi ne asumăm complet câinii. Eu sunt complet împotriva eutanasiei, știți deja. Vom gestiona lucrurile în așa fel încât să avem mereu locuri libere. Se poate. Cu sterilizare și campanii de adopție, se poate. În viitor, vom prelua și adăposturile Brănești și Buftea. Nici acest Centru și nici altele 100 nu vor rezolva problema animalelor de pe străzi. Pentru că noi nu ne luptăm cu câinii. Ci cu lipsa de informare, iresponsabilitatea, abandonul. Acesta e și motivul pentru care vom continua toate proiectele și măsurile de prevenție – controale, campanii gratuite de sterilizare și microcipare, campanii de informare, educație în școli. Într-o societate civilizată, animalele nu au ce căuta pe străzi. Siguranța oamenilor și protecția animalelor nu sunt opționale. Activitatea efectivă va începe zilele viitoare, pe măsură ce semnăm protocoalele de colaborare cu primăriile”, a declarat Hubert Thuma.
Un spațiu de tranziție între stradă și ”acasă”
Centrul de la Măgurele nu este, așadar, doar modern, ci este un proiect pilot care încearcă să redefinească relația dintre comunitate și animalele fără stăpân. Prin infrastructură, politici publice și campanii de conștientizare, autoritățile ilfovene își propun să transforme acest loc într-un spațiu de tranziție – un pas intermediar între stradă și ”acasă”, acolo unde, în viziunea inițiatorilor, este locul fiecărui animal.
”Pe pagina de Facebook ”Centrul de Adopții Ilfov” o să găsiți informații despre câinii luați de pe stradă. Dar și toate informațiile legate de adopție și revendicare. În viziunea noastră, eutanasia nu a fost, nu e și nu va fi o soluție. Drept urmare, aici, câinii își vor găsi salvarea și de aici familia. Un adăpost trebuie să fie un centru de tranzit între momentul salvării și momentul adopției. Gestionarea câinilor fără stăpân e o problema națională. O problemă fără culoare politică. O problemă ce trebuie tratată cu viziune clară, seriozitate și transparență. O problemă din care n-ar trebui să înflorească afaceri private. O problemă care trebuie rezolvată, nu susținută. Haideți să facem front comun! Noi vrem o societate civilizată, cu oameni buni și responsabili. Și animale protejate”, a declarat, la rândul său, Hilde Tudora.
Linda, Skoda și Blue așteaptă familiile lor
Deschiderea Centrului a avut și un moment ”cu panglică”. Dar, de această dată, panglica nu a fost tăiată, ci sărită. De Linda, o puiuță haioasă, care așteaptă să facă parte, pe viață, dintr-o familie iubitoare. ”Mari iubitoare de animale – Mona Semeniuc și Nuami Dinescu – ne-au adus calendare, cărți, rame de tablouri. Adăpostul Speranța a venit cu tolba plină de jucării, lese, zgărzi. Și speranță, normal. Au venit prieteni, salvatori, jurnaliști. Oameni de bine”, a mai adăugat Hilde Tudora.
La intrarea în Centru, într-o zonă separată a curții, sunt găzduiți Skoda și Blue, ”cei mai buni prieteni ai fostului proprietar care a plecat într-o lume mai bună”. Și ei așteaptă o adopție, singura condiție pusă fiind ca ciobăneștii femelă și mascul să plece împreună.
