O mare sărbătoare îmbracă țara în straie frumoase, de sărbătoare, joi, 26 septembrie. Credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, fost Domn al Țării Românești între anii 1512-1521 și ocrotitor al Mănăstirii Snagov și al Mănăstirii Curtea de Argeș. Această zi reprezintă un moment deosebit pentru întreaga națiune, aducând în prim-plan valorile spirituale și culturale pe care le-a promovat voievodul.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 722, ediția print
Rămas în istorie ca un simbol al culturii, spiritualității și al păcii, Sfântul Neagoe Basarab a fost canonizat de Biserica Ortodoxă în 8 iulie 2008, iar de atunci, el este cinstit anual pe 26 septembrie. În timpul domniei sale, Neagoe Basarab a ctitorit și înfrumusețat numeroase lăcașuri de cult, contribuind semnificativ la dezvoltarea vieții spirituale și duhovnicești din Țara Românească. A fost un sprijin constant al Bisericii Ortodoxe, promovând educația religioasă și culturală într-o perioadă de mari schimbări și provocări.
Moștenirea culturală și spirituală a Sfântului Neagoe
Neagoe Basarab a venit dintr-o familie evlavioasă, având un tată din neamul Basarabilor și o mamă din familia boierilor Craiovești. Educat în spiritul credinței ortodoxe, Neagoe a devenit Voievod al Țării Românești în 1512, refuzând inițial demnitatea cu smerenie, dar acceptând în cele din urmă datorită cererilor poporului. În calitate de conducător, a demonstrat abilități excepționale în administrarea și organizarea țării, consolidând stabilitatea și prosperitatea acesteia. Opera sa, ”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, este prima creație de valoare universală a literaturii române și un testament duhovnicesc și pedagogic deosebit. Învățăturile sale reflectă nu doar înțelepciunea spirituală, ci și o profundă înțelegere a responsabilităților de lider și educator. În plus, Neagoe Basarab a lăsat în urmă foarte multe mănăstiri și biserici, printre care Mănăstirea Argeșului, numită ”Sionul Românesc”, de Gavriil, preotul Sfântului Munte, și a contribuit la revitalizarea tradițiilor imperiale bizantine. De altfel, în perioada în care a domnit Neagoe Basarab, Țara Românească se confrunta cu provocări interne și externe. În fața presiunilor de la vecinii săi și a provocărilor economice, Neagoe Basarab a reușit să mențină stabilitatea politică și să promoveze un climat de pace și prosperitate. A fost un iubitor al artei și al literaturii, contribuind la dezvoltarea culturală a țării.
Mănăstirea Snagov, un monument istoric și cultural
Sfântul Neagoe Basarab s-a mutat la Domnul pe 15 septembrie 1521 și este înmormântat la Curtea de Argeș, ctitoria sa. Mănăstirea Snagov, un monument istoric și de artă feudală, este sub ocrotirea Sfântului Voievod și a fost un important centru monahic și cultural. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, aici a fost înființată o tipografie de elită, condusă de cărturarul Antim Ivireanul. Tipografia a realizat prima carte în limba română cu litere latine, ”Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”, marcând un moment important în istoria limbii române moderne. Mănăstirea Snagov a adăpostit, de asemenea, centre de batere a monedei din Valahia și a fost un loc de păstrare a valorilor materiale și culturale. Aceasta a fost un centru de inovație culturală și religioasă, continuând să influențeze și să inspire generații întregi. Actuala biserică a mănăstirii este ctitoria sa.
