@ Cu excepția câtorva alte țări, toate statele membre UE au programe naționale care includ teste pentru cel puțin șapte boli genetice sau metabolice
Într-o perioadă în care România se confruntă cu un declin demografic semnificativ și cu o rată a mortalității infantile ridicată, președinta Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, aduce în prim plan importanța extinderii programelor de screening neonatal ca un pas primordial pentru prevenirea suferințelor și salvarea cât mai multor nou-născuți.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 747, ediția print
Așa cum a transmis, în cadrul unui eveniment desfășurat marți, 25 martie, sub egida Comisiei de sănătate din Senat, screeningul neonatal nu este doar o politică de sănătate publică, ci și o investiție în viitorul nostru ca națiune. Acesta poate contribui direct la reducerea ratei mortalității infantile, având în vedere faptul că România ocupă, din păcate, locul al doilea în Europa în ceea ce privește această statistică.
Ce este screeningul neonatal și de ce este atât de important?
Screeningul neonatal este un test medical esențial efectuat la scurt timp după nașterea unui copil, care ajută la depistarea timpurie a unor afecțiuni genetice sau metabolice grave, ce pot duce la dizabilități permanente sau chiar la deces, dacă nu sunt tratate la timp. Aceste afecțiuni sunt adesea tăcute în primele zile de viață, dar pot fi tratate cu succes dacă sunt identificate devreme. Procesul implică analize simple, cum ar fi testul de sânge (prick test), testul de auz și, în unele cazuri, o ecografie craniană pentru depistarea afecțiunilor neurologice.
Una din o mie de nașteri poate fi afectată de o tulburare metabolică rară
Statisticile arată că fiecare an de întârziere în implementarea unor programe de screening neonatal poate însemna pierderi semnificative. De exemplu, în România, în absența acestui tip de screening, mulți bebeluși sunt diagnosticați prea târziu, ceea ce poate duce la complicații grave de sănătate. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), una din o mie de nașteri poate fi afectată de o tulburare metabolică rară, iar în unele cazuri, diagnosticul tardiv poate duce la deces sau dizabilități permanente. În țările unde screeningul neonatal este implementat la scară largă, cazurile de mortalitate infantilă din cauza acestor afecțiuni au scăzut semnificativ. La nivel global, screeningul neonatal este deja o practică bine înrădăcinată în multe țări. În Uniunea Europeană, toate statele membre, cu excepția României și a câtorva alte țări, au programe naționale de screening neonatal care includ teste pentru cel puțin șapte boli genetice sau metabolice. O cercetare realizată în anul 2019 a demonstrat că, în Uniunea Europeană, ratele mortalității infantile din cauza afecțiunilor detectabile prin screening au scăzut cu până la 50% în ultimii 20 de ani. În România, însă, aceste programe de screening neonatal sunt limitate. Deși în unele spitale private sunt disponibile pachete de screening care pot depista o serie de afecțiuni, accesul la aceste servicii este extrem de limitat din punct de vedere financiar pentru multe familii, mai ales în marile orașe. Aceasta a devenit o realitate inacceptabilă, având în vedere faptul că nevoia de screening neonatal este esențială, iar statul ar trebui să preia responsabilitatea acestor servicii vitale.
Tratamentele și recuperarea medicală, de lungă durată în multe cazuri
În cazul în care screeningul neonatal nu este implementat eficient, costurile economice pentru sistemul de sănătate pot crește semnificativ. Tratarea afecțiunilor care nu sunt depistate la timp poate necesita intervenții costisitoare, tratamente pe termen lung și recuperare medicală, care pun o presiune mare asupra resurselor statului. În plus, aceste afecțiuni pot duce la pierderi de productivitate pe termen lung, deoarece persoanele afectate pot deveni invalide. Un studiu realizat de un grup de experți din domeniul sănătății din Europa arată că, pentru fiecare euro investit în programele de screening neonatal, societățile europene economisesc în medie 3,3 euro datorită reducerii costurilor de tratament pe termen lung și a creșterii calității vieții.
Senatorul Nicoleta Pauliuc: ”Statul trebuie să extindă programele de screening neonatal și prenatal”
Senatorul Nicoleta Pauliuc avertizează că ”neadoptarea unor politici publice care să sprijine natalitatea și să asigure sănătatea nou-născuților ar însemna neglijarea viitorului națiunii noastre”. Declinele demografice și scăderea populației sunt o realitate alarmantă: între 2011 și 2022, România a pierdut peste un milion de locuitori, iar în 2024, sporul natural negativ a fost de 96.400 de persoane, echivalentul populației unor orașe mari din țară. Aceste date impun măsuri urgente și eficiente pentru susținerea sănătății și bunăstării noilor generații. În plus, cheltuielile totale pentru sănătate în România pentru anul 2025 sunt estimate la aproximativ 6% din PIB, un procent semnificativ mai mic decât media Uniunii Europene, unde cheltuielile pentru sănătate sunt în jur de 9% din PIB. ”Este timpul ca statul român să preia această responsabilitate”, a adăugat Pauliuc, la o masă rotundă cu tema ”Extinderea programului de screening neonatal în 2025”. De asemenea, senatorul a precizat că România dispune de specialiști și laboratoare necesare, iar voința politică este esențială pentru implementarea unui astfel de program.
Putem oferi copiilor șansa unei vieți sănătoase
Extinderea programelor de screening neonatal și prenatal este o măsură de prevenire a afecțiunilor grave care pot afecta sănătatea nou-născuților, dar și o investiție pe termen lung în sănătatea națională. Prin aplicarea acestor politici, România poate salva vieți și poate contribui la construirea unui sistem de sănătate mai eficient și mai echitabil, care să sprijine viitorul țării. Este timpul ca autoritățile române să susțină aceste inițiative nu numai prin discursuri, ci și prin acțiuni concrete, pentru a oferi tuturor copiilor șansa unei vieți sănătoase.
