Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”, la o nouă ediţie plină de reuşite a Erasmus Day

Prof. Marinela Curea: ”Școala pe care o coordonez respiră Erasmus”

Pe 16 octombrie, în Sala Europa din cadrul structurii Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” – Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”, profesori, elevi și invitați din Ilfov au celebrat Erasmus Days, fiind prezentate mobilitățile realizate în cei patru ani de acreditare Erasmus+ VET, experiențe care au transformat școala. De asemenea, evenimentul a deschis și perspectiva asupra proiectelor care vor rula de acum înainte fiind prezentate direcțiile proiectelor din Anul 5 al acreditării. A fost o zi plină de inspirație, dialog european și mândria reușitelor comune.

Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.776

În perioada 13–18 octombrie 2025, structura Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” a Liceului Tehnologic ”Cezar Nicolau” Brănești s-a alăturat celei de-a noua ediții a #ErasmusDays, o inițiativă europeană dedicată impactului programului Erasmus+ în educație, formare și mobilitate internațională. Evenimentul, derulat simultan în zeci de țări, a creat cadrul în care instituțiile de învățământ și comunitățile locale își împărtășesc experiențele europene și proiectele care schimbă traiectorii de viață. La Brănești, pentru Zilele Erasmus+ a fost organizat un exercițiu public de transparență: bilanțul a patru ani de acreditare Erasmus+ VET, cu rezultate măsurabile în parcursurile elevilor, și previzionarea Anului 5, cu mize, destinații și standarde clar asumate. Directoarea LTCN, prof. Marinela Culea – unica ambasadoare Erasmus+ VET din Ilfov – a deschis întâlnirea asumând, în fața elevilor, definiția pe care a dat-o de atâtea ori programului: „Școala pe care eu o coordonez respiră Erasmus, pentru că este programul prin care am reușit să ne dezvoltăm și să creștem: de la o clasă, în 2012, la nouă clase în 2025–2026. Elevii pleacă în stagii, se întorc cu Europass, cu încredere și cu o identitate profesională clară”. Prof. Marinela Culea a punctat poziția de mandat public: „Sunt ambasador Erasmus+ VET și este datoria mea să promovez programul, să ajung la cât mai multe școli din Ilfov și să arăt, cu exemple, ce schimbă Erasmus în viața tinerilor.”  De altfel prof. Culea a menționat celor prezenți despre LTCN și reperele verificabile: școala este acreditată Erasmus+ VET pentru 2021–2027, deține titlurile de „Școală Europeană” (2025–2028) și „Școală Ambasador a Parlamentului European”, iar în octombrie 2024 a fost decorată cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ”, în grad de Cavaler, prin Decretul nr. 1239/2024. Toate acestea sunt borne obținute în paralel cu o capacitate de implementare dovedită, inclusiv proiecte de cooperare pe robotică (ROBO STEAM ACADEMY) și pe educație verde (BREATHEGREEN),care întregesc oferta pentru elevi și profesori. 

„Colegiul Silvic ­”Theodor Pietraru” împreună cu Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau” acționează  acum ca un singur corp pedagogic atunci când vine vorba despre proiecte, selecții și formare în standard european. În această arhitectură, rolul de ambasador Erasmus+ VET pe care îl asumă prof. Marinela Culea înseamnă promovare, orientare și diseminare, dar și deschiderea titlului către elevi și profesori: ambasadorii sunt o rețea care se extinde prin merit și implicare și în care pot intra și tinerii pentru a duce mai departe ceea ce au învățat în mobilități. 

În tot acest cadru, componenta de incluziune a rămas în centrul discuției. LTCN a arătat, cu date și exemple, că selecțiile acordă șanse reale elevilor bursieri, celor din familii monoparentale ori din mediul rural, tocmai pentru a echilibra accesul și a transforma mobilitățile în pârghii care schimbă vieți. 

Agenda Erasmus Days la LTCN a îmbinat două planuri: diseminarea experiențelor pe anii de acreditare și informarea loturilor nou selecționate. Elevii care au fost deja „pe teren” au preluat microfonul și au condensat în câteva minute ceea ce, în jurnalul de practică, a însemnat două săptămâni dense în service-uri auto, hoteluri și laboratoare, în sere și ateliere – un transfer convingător dinspre cuvintele „diagnosticare”, „siguranță”, „trasee de servire” ori „sisteme de irigație” spre reflexe profesionale reale. În paralel, s-a făcut trecerea spre viitor: anul 5 de acreditare are contractată o finanțare de 180.000 de euro (proiect nr. 2025-1-RO01-KA121-VET-000324291), cu 70 de elevi vizați în patru domenii – mecanic & electric, turism & alimentație, resurse naturale & protecția mediului, economic – și cu o prioritate explicită pentru elevii cu oportunități reduse. 

Patru ani care au schimbat ritmul

În anul școlar 2024–2025, 62 de elevi au trecut prin stagii de practică în patru țări europene, cu o țintă clară: dezvoltare profesională, culturală și personală și o trecere sigură spre piața europeană a muncii. Calendarul a însemnat: Pafos – Cipru în ianuarie, Istanbul – Turcia în februarie, Barcelos – Portugalia în martie, Granada – Spania în aprilie. Fiecare flux a fixat competențe concrete, validate ulterior prin Europass Mobility și prin referințe de la partenerii economici, iar elevii s-au întors cu reflexe de lucru mai maturizate, mai puțină timiditate și mult mai multă claritate despre meseria pe care și-o doresc. „Erasmus nu e vacanță”, le-a reamintit elevilor echipa de proiect. Erasmus înseamnă formare profesională în Europa, cu responsabilități și standarde de lucru care se văd la întoarcere, în modul în care înțelegi atelierul, sala de servire, laboratorul sau sera.

La Istanbul, de exemplu, 14 elevi de la mecanică auto și agricultură–horticultură au lucrat două săptămâni într-un service modern și într-o seră urbană, au ținut zilnic jurnalul de practică, au învățat proceduri de diagnosticare și întreținere, au înțeles de ce calitatea și siguranța sunt miezul meseriei și au mutat vocabularul tehnic în engleză, fără ezitări. Seara au descoperit orașul, de la Hagia Sophia la Bosfor, iar la final au primit Europass Mobility, adică dovada oficială că învață în standard european. Asemenea exemple au dat greutate și celorlalte fluxuri, unde elevii din turism și alimentație au exersat trasee de servire și organizarea bucătăriei, iar cei din economic au lucrat pe aplicații reale de gestiune. La acest tablou  adăugăm faptul că în 2024–2025 școala a funcționat cu 39 de formațiuni de studiu, aproape o mie de elevi, 22 de săli reabilitate, ateliere tehnice, cantină și cămin de 250 de locuri. Așadar, infrastructura susține ambiția, iar predictibilitatea proiectelor aduce elevi care vin pentru ceea ce știu că urmează să primească. „Când se înscriu în clasa a IX-a, ne întreabă deja «noi când plecăm?»”, a spus Marinela Culea. 

Discursul directoarei a avut și o miză pedagogică: perseverența. Aceasta a mărturisit că primele proiecte pe care le-a scris pentru Erasmus nu au fost aprobate, au venit evaluări critice. Dar nu a renunțat, a rescris, a îmbunătățit și a încercat din nou. Și a reușit. Din 2016, echipa scrie și implementează întrând în cooperări care se traduc în inovare educațională. „Școala pe care o coordonez respiră Erasmus”, a repetat Culea, ca definiție a unei culturi organizaționale care a schimbat modul de a lucra la clasă și în atelier. 

Anul 5 de acreditare: 70 de elevi, patru destinații

După bilanț, au urmat obiective. Anul 5 al acreditării Erasmus+ VET este contractat la 180.000 de euro și vizează 70 de elevi, distribuiți pe patru arii profesionale: mecanic & electric, turism & alimentație, resurse naturale & protecția mediului, economic. Destinațiile sunt deja fixate împreună cu partenerii: Povoa de Varzim pentru Portugalia, Granada pentru Spania, Paralia Katerini pentru Grecia și Pafos pentru Cipru. Prioritățile rămân neschimbate: elevii cu oportunități reduse primesc șanse reale, iar echipa menține standardul de lucru pe care l-a construit în ultimii ani, de la pregătirea lingvistică la familiarizarea timpurie cu regulile de practică și cu așteptările partenerilor de stagiu. 

Pentru că evenimentul a fost găzduit în Sala Europa a structurii silvice, organizatorii au integrat coerent și proiectele cu focus verde. E+ForGREEN – un proiect KA122-VET, pe termen scurt, cu 21 de elevi din clasele XI–XII – care își propune creșterea cu 25% a competențelor profesionale în silvicultură, prin stagii de practică în companii europene, cu accent pe abilități de comunicare, digitale și de protecție a mediului, ca de exemplu – configurarea unei sere, semănat, monitorizare a germinației, tratamente ecologice, evaluarea și recoltarea puieților, tehnici de irigație sustenabilă și gestionarea dăunătorilor, toate curgând spre certificare Europass. 

Pe aceeași linie, prezentările au arătat că LTCN a extins în ultimii ani și aria de inovare pedagogică: a încheiat proiecte în rețeaua europeană „The European Platform for Urban Greening” (2020–2024) și derulează parteneriate transnaționale care aduc în școală teme ca pereții verzi, acoperișurile verzi, biodiversitatea urbană sau cursuri aplicate în centre academice nordice. Pentru profesori, aceste formări sunt investiții în calitatea evaluării la practică.

Inspectorul școlar general adjunct al ISJ Ilfov, prof. dr. Cristina Petre Ghiță, a salutat, în intervenția sa, coerența strategiei și rolul de ancoră regională al LTCN în rețeaua VET. A subliniat că astfel de centre ridică nivelul pentru liceele tehnologice din județ, conectând elevii la standarde europene și oferind familiilor o perspectivă realistă asupra drumurilor profesionale posibile. Prof. dr. Cristina Petre Ghiță a așezat întâlnirea în orizontul mai larg al rețelei VET din județ. Mesajul către elevi este simplu, dar esențial: mobilitățile se traduc în șanse reale pe piața muncii, dacă sunt însoțite de disciplină, de curiozitate și de dorința de a lucra bine, după reguli clare.

Pentru elevii din sală, cel mai palpabil argument a rămas vocea colegilor care au fost deja „pe teren”. Unii au povestit cum au învățat să configureze un post de lucru în service și să treacă prin lista de verificări fără ocolișuri. Alții au vorbit despre trasee de servire și ritmul unei bucătării de hotel. Elevii din silvicultură au descris semănatul și monitorizarea puieților, iar tehnicienii veterinari au sintetizat lucrul cu animale în ferme și clinici. Fiecare detaliu a contat, fiindcă a arătat de ce o mobilitate vine cu mai multă rigoare la întoarcere și de ce, atunci când merg la interviu, elevii care au beneficiat de acest proiect pot explica limpede ce au făcut, unde au făcut, ce au învățat și ce știu să replice în alt mediu. Profesorii au completat imaginea, au descris partenerii, au explicat de ce recurența colaborărilor construiește calitate.

În finalul zilei, am rezumat faptul că ceea ce ar fi putut arăta ca o succesiune de prezentări, a fost de fapt o lecție interactivă despre cum se construiește în timp o reputație educațională solidă. Lângă cifrele din program, se conturează tot mai clar imaginea unei școli care și-a asumat un traseu european, a ținut pasul cu exigențele lui și a livrat rezultate pe care le vezi în ochii elevilor când își povestesc experiențele.