Recent, Ministerul Sănătății (MS) a făcut un apel public: serviciile medicale de prevenție sunt gratuite, pentru toți românii, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. Astfel, persoanele cu vârste peste 18 ani pot merge la medicul de familie pentru consultații preventive, fără ca asigurarea să fie obligatorie.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 777, ediția print
MS atrage atenția asupra faptului că ”prevenția medicală redevine o prioritate națională… Verificarea recurentă a stării de sănătate, chiar atunci când nu doare, salvează vieți, timp și resurse”, potrivit ministrului Sănătății, dr. Alexandru Rogobete. Mai concret, de aceste servicii medicale gratuite beneficiază:
- Adulții între 18 și39 de ani – o dată pe an pot face consultație gratuită pentru evaluarea riscului individual și consiliere.
- Persoanele de peste 40 de ani – au dreptul la trei consultații gratuite pentru evaluare, consiliere, monitorizare.
- În funcție de vârstă și factori de risc, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere gratuite pentru analize (hemoleucogramă, glicemie, colesterol, ficat/ rinichi etc.), test HPV/ mamografie pentru femei, test sânge ocult pentru cancer colorectal, PSA pentru bărbați de peste 50 de ani.
- Persoanele cu boli cronice beneficiază de consultații preventive pentru depistarea timpurie a altor afecțiuni cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, cancer sau boli renale. În cazuri speciale este nevoie de trimitere pentru investigații suplimentare (atunci când există o suspiciune de cancer, pentru testare hepatită B/C, HIV la femei însărcinate).
Aceasta este o măsură cu potențial major. Ea extinde accesul la prevenție, inclusiv pentru neasigurați, și pune accent pe îndemnul ”mergeți periodic la medic”.
Ce programe de prevenție există în România?
Ministerul Sănătății derulează în prezent 13 programe naționale de sănătate publică, menite să acopere principalele direcții de prevenție, supraveghere și control al bolilor transmisibile și netransmisibile, precum și promovarea sănătății la nivelul întregii populații. Aceste programe sunt coordonate de Ministerul Sănătății și implementate în colaborare cu direcțiile de sănătate publică, spitale, cabinete de medicină de familie și alte instituții partenere. Un exemplu recent este Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030, adoptată în 2025. Documentul stabilește obiective clare privind prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul integrat al acestor afecțiuni, care reprezintă una dintre principalele cauze de deces în România. Strategia pune accent pe educația pentru sănătate, pe accesul la consultații preventive și pe dezvoltarea de centre specializate pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare. De asemenea, în martie 2024, Guvernul a aprobat modificări importante în cadrul Programului Național de Screening pentru Boli Cronice, extinzând accesul populației la subprograme esențiale, cum ar fi:
- screeningul pentru cancerul de col uterin,
- screeningul pentru cancerul de sân,
- screeningul pentru cancerul colorectal,
- testarea și monitorizarea pentru infecții hepatice cronice (în special pentru hepatitele B și C).
Aceste programe au rolul de a identifica bolile în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient, iar șansele de vindecare cresc semnificativ.
Cum pot fi accesate?
Deși măsurile recente cresc semnificativ accesul la prevenție, persistă bariere importante: lipsa educației sanitare, obiceiurile de viață nesănătoase, infrastructura medicală insuficientă în multe zone rurale, numărul mare de pacienți per medic de familie și implicarea scăzută a populației în programele de screening. De asemenea, persoanele cu boli cronice beneficiază, în general, de consultații regulate la medicul de familie pentru monitorizarea afecțiunii și pentru depistarea timpurie a altor probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul sau bolile renale. Aceste vizite fac parte din managementul bolii și pot include investigații și analize necesare supravegherii evoluției stării medicale. Totuși, există o limitare administrativă semnificativă. Persoanele cu boli cronice beneficiază de consultații regulate pentru monitorizarea afecțiunii și pentru depistarea timpurie a altor probleme de sănătate. Unele pachete preventive sunt concepute pentru persoanele fără simptome, dar pacienții cronici continuă să fie monitorizați de medicul de familie și pot primi analize și investigații adaptate nevoilor lor.
Ce mai trebuie îmbunătățit pentru o prevenție 100% eficientă?
Deși direcția în care merge Ministerul Sănătății este una corectă şi necesară, România se confruntă în continuare cu o serie de neconcordanțe care limitează impactul real al acestor programe preventive.
- Lipsa incluziunii totale – Faptul că pacienții cronici sunt excluși de la unele pachete preventive contrazice principiul de bază al sănătății publice acela că prevenția trebuie să fie universală, continuă și adaptată fiecărui nivel de risc. Chiar și pacienții cu afecțiuni cronice pot dezvolta alte boli, iar lipsa controalelor preventive suplimentare poate duce la complicații evitabile.
- Aplicare neuniformă la nivel național – În mediul rural, accesul la medici de familie, laboratoare sau centre de screening este limitat. Astfel, deși programele există teoretic, în practică mulți români nu pot beneficia efectiv de ele.
- Deficit de comunicare și informare – Mulți oameni nu știu că aceste servicii sunt gratuite sau nu înțeleg procedura de accesare. Fără campanii constante de informare și educație, participarea rămâne scăzută.
- Suprasolicitarea medicilor de familie – Deși sunt cheia programelor de prevenție, de multe ori medicii de familie se confruntă cu lipsa resurselor, timpului și a infrastructurii digitale necesare pentru gestionarea pacienților în mod eficient.
- Necesitatea monitorizării rezultatelor – Pentru a evalua eficiența programelor, este nevoie de date concrete. Trebuie văzut câți români s-au prezentat la consultațiile preventive, câte cazuri au fost depistate timpuriu, ce economii a generat sistemul prin prevenție.
Așadar, România face pași importanți în direcția unei prevenții accesibile tuturor. Este important ca fiecare adult să profite de consultațiile și analizele gratuite disponibile și să își verifice periodic starea de sănătate. Prevenția poate salva vieți și resurse.
