În comuna Nuci, timpul pare că păstrează altfel urmele oamenilor și ale rugăciunilor. Casele s-au schimbat, drumurile au devenit mai aglomerate, iar anii au trecut peste generații întregi, însă bisericile au rămas acolo, ca niște locuri în care fiecare familie a lăsat ceva din bucuriile, grijile și speranțele sale.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele Merii Petchii-Netezești și aduna în jurul ei patru sate, aproape două mii de suflete și patru biserici. Astăzi, comuna Nuci cuprinde cinci sate – Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii-Mari, Micșunești-Moară și Nuci – iar vechile lăcașuri încă veghează peste oameni. Unele au obosit sub povara vremii și a cutremurelor, dar nu și-au pierdut frumusețea aceea tăcută care îi face pe oameni să plece de acolo cu inima mai liniștită decât atunci când au intrat. Biserica închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena din localitate poartă în zidurile ei o istorie lungă și plină de încercări. Înaintea ei a existat o bisericuță mică, din lemn de stejar, ridicată încă din vremea lui Mihai Viteazul. Timpul însă nu i-a cruțat pereții, iar într-un final aceasta s-a pierdut. În anul 1914, cu sprijinul boierilor Gheorghe și Costache Deșliu, a fost pusă piatra de temelie a actualei biserici din cărămidă, sfințită în anul 1928. De atunci, sfântul lăcaș a trecut prin cutremure, ierni grele și ani apăsători, însă a rămas locul spre care oamenii s-au întors mereu atunci când au simțit nevoia unei alinări.
Pentru prima dată, toți preoții comunei au slujit împreună
Poate tocmai de aceea sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are aici o frumusețe aparte. Numele lor vorbește despre istorie și despre începuturile creștinismului, dar și despre curajul de a apăra binele în această lume care nu îl primește întotdeauna ușor. Datorită acestor mari și iubiți sfinți, credința creștină a putut fi mărturisită fără teamă, duminica a devenit zi de odihnă, iar lumea a început să privească altfel către suferință și către om. În fiecare an, de hram, biserica din Nuci aflată sub ocrotirea lor se umple de oameni veniți cu flori, cu lumânări și cu dorința de a petrece câteva clipe împreună. Sărbătoarea este ca o revedere a satului cu propriul său suflet. Anul acesta, hramul a fost încununat de momente care i-au ajutat pe credincioși să strângă amintiri de neșters. Pentru prima dată, toți preoții din parohiile comunei Nuci au slujit împreună Dumnezeiasca Liturghie. În ajun, credincioșii au participat la Vecernie, pregătindu-se pentru ziua praznicului într-o atmosferă caldă și liniștită. Iar sărbătoarea a ținut trei zile, cu biserica plină și inimile oamenilor adunate laolaltă, ca la cinstirea unor adevărați împărați. ”Sâmbătă, 23 mai 2026, biserica și curtea ei s-au umplut de oameni veniți să fie parte din această bucurie. Sfânta Liturghie a fost săvârșită sub protia părintelui Florin Mihail Bratu, paroh al Parohiei Sudiți, care a vorbit despre viața și lucrarea Sfinților Împărați Constantin și Elena și despre felul în care credința lor a schimbat lumea. Dar poate cel mai frumos lucru din acea zi a fost sentimentul că nimeni nu a fost singur. Rugăciunile rostite împreună, glasurile care răspundeau la strană, bătrânii sprijiniți de copii, oamenii veniți din toate satele comunei, toate au făcut ca această sărbătoare să fie o zi în care comunitatea și-a amintit cât de important este să rămână aproape, să nu lase uitarea sau nepăsarea să se aștearnă peste ceea ce au construit cei dinaintea lor. Le mulțumim preoților pentru această slujbă minunată și credincioșilor care au fost alături de noi și nu ne-au lăsat singuri în rugăciune, în această zi de mare sărbătoare creștină”, ne-a spus părintele Gheorghe-Nuță Popescu, parohul Parohiei ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din comuna Nuci. Și, probabil aceasta este, de fapt, cea mai frumoasă moștenire a unui sat: oamenii care încă vin unii lângă alții atunci când clopotele bisericii îi cheamă. Oameni care nu lasă zidurile vechi să se stingă și care înțeleg că o biserică trăiește prin dragostea celor care îi trec pragul. Cu deosebită recunoștință și aleasă prețuire pentru toți cei care sprijină biserica satului, pentru cei care dăruiesc timp, grijă, putere și nădejde acestor locuri ce adună generații întregi sub aceeași binecuvântare preotul paroh Gheorghe – Nuță Popescu le-a mulțumit tuturor celor care au rămas aproape de biserică și de comunitate.
