Lucrurile necugetate seamănă confuzie între ce a fost și ce trebuie să fie
Cei care păreau că văd un bine în toate, au acum un bun prilej de resetare.
La Jilava, aparenţa unei atmosfere de calm şi lucru bine făcut a fost de fapt o amânare. Deciziile încropite, luate în urmă cu ani de zile îşi arată acum consecinţele. Iar când instituţii de stat aplică acest tip de soluţii improvizate, speranţa păleşte.
Tensiunile ultimei săptămâni din Jilava cheamă la reinterpretarea legală a unor hotărâri, luate cu mult timp în urmă. Până la limpezirea multor neclarităţi, trebuie consemnate faptele.
Stâlp cu romi
Totul a pornit în urmă cu câteva zile. Un scurt circuit la un stâlp din reţeaua electrică i-a adus pe cei de la ENEL. Toată lumea, inclusiv cei de la intervenţii reţele, ştiau că acolo e o poveste veche. Este zona unde romii din vecinătate şi-au branşat ilegal gospodăriile la reţea şi le alimentează cu energie electrică, fără contorizare sau plată.
Lucurile s-au precipitat. Au apărut poliţia, jandarmeria.
L-au reţinut pe un individ pe care îl găsiseră căţărat pe stâlp. A ieşit tărăboi mare.
Scandalul s-a mutat la primărie
În scurtă vreme s-au adunat acolo cam 60 de romi, înfuriaţi la culme. Tămbălău, urlete. Principala revendicare? Aceea că primăria e obligată să le dea curent.
Au devenit agresivi. Au năvălit în încăperi şi i-au bruscat pe cei care le stăteau în cale. I-au găsit pe primarul interimar Sfia Pantelie (intrat în atribuţii de două luni), pe viceprimarul Marian Ioniţă şi pe secretarul Florin Matei. I-au bălăcărit în toate felurile şi puţin a lipsit să nu se întâmple un pocinog mai mare. Au apărut şi aici poliţiştii, deși primăria are contract cu o firmă care asigură protecția și securitatea salariaților. Firma de pază nu și-a onorat obligațiile contractuale. În cele din urmă, după ţipete şi altercaţii, scandalul s-a mai domolit. Asta, după ce oficialii din primărie au promis că a doua zi dimineaţă vor merge de urgenţă la Bucureşti, la prefectura judeţului şi să ceară o întrevedere de urgenţă cu prefectul judeţului, Speranţa Cliseru.
Ce are tămbălăul cu Prefectura?
Păi are. Că totul a pornit de la celebra Hotărâre 1159 a prefecturii Ilfov, din 18 noiembrie, 2004. Prin ea se stabilea ca un număr de 190 de persoane – în mare majoritate romi – să capete gratuit dreptul de proprietate asupra unor terenuri, pe care să-şi ridice case şi gospodării. În virtutea acestei decizii, în zona numită “Capace” vieţuiesc câteva sute de familii, care s-au branşat ilegal la reţeaua electrică.
Totul se leagă într-un lanţ de determinări.
Până acum, s-a dovedit că hotărârea amintită a Prefecturii este ciudată şi nu poate duce la o rezolvare legală a situaţiei romilor de acolo. O adeverinţă eliberată de primărie nu poate ţine loc de titlu de proprietate. Iar romii nu pot obţine acaeste titluri pentru suprafeţele de pământ dobândite. Terenul nu este nici el în totalitate al primăriei. Nu există nici măcar o cerere de punere în posesie Căci fără aşa ceva, nu se poate. Pe de altă parte, nici casele ridicate în zonă nu au autorizaţii de construcţie. Şi atunci, cum să încheie ENEL contracte de furnizare a energiei electrice cu cineva care nu este proprietar pe casa lui?
Ce a decis prefectul Speranţa Cliseru
La rândul ei, prefectul de Ilfov a luat o decizie care descumpăneşte. Prin aceea că nu are acoperire legală. Şi nici nu poate fi pusă în aplicare. În plus, juriştii de la ENEL refuză cu străşnicie orice variantă pentru întocmirea contractelor, alta decât prin deţinerea de către romi a actelor de proprietate ale caselor.
Aşadar, grupul oficialilor locali din Jilava, însoţit de reprezentantul romilor, au sosit la Prefectură. Primarul Jilavei, Sfia Pantelie povesteşte: «Am intrat în sala de consiliu a Prefecturii. Când a apărut, dna prefect a mers direct către şeful oficiului nostru de cadastru. L-a făcut cu ou şi cu oţet, reproşându-i că n-a pus în aplicare Hotărârea Prefecturii, cea din 2004. Autoritară, nu a acceptat nici o explicaţie. Am intervenit, rugând-o să găsească o rezolvare, că prin ordin al prefectului e posibil să ia alte decizii pentru romii de acolo. Că primăria nu poate.
În final, dânsa a spus: “ Gata, am hotărât. Să vină primăria să se întâlnească cu şeful ENEL. Să facem un proiect, prin care primăria să asigure curent electric pentru etnia romă”. Atât.»
Nici aşa nu merge
Primarul n-a înţeles multe. Şi nici nu e de acord cu ce crede că ar fi înţeles.
În primul rând, cum să o scoată la capăt? Adică, să monteze la primărie un contor pentru casele romilor de la “Capace”? Cum şi de unde bani să achite facturile de energie? Ce face cu celelalte categorii defavorizate? Le plăteşte şi lor, din bugetul local, cheltuielile de întreţinere? Şi de ce n-ar cere bani pentru curentul consumat chiar de la prefectură? Sau de la guvern?
Ce trebuie să înţeleagă romii?
Poate singurul răspuns corect al rezolvării ar fi cel dat de secretarul primăriei, Matei Florin. “Aici este o problemă socială. O pot rezolva: primarul, prefectul şi Consiliul Judeţean. Cred că o decizia trebuie luată după ce vom termina balanţa de fond funciar. Ca să vedem exact de ce terenuri dispunem. Dar inventarierea durează şase luni şi în perioada asta n-avem voie să ne atingem de titluri”.
Urmărim cazul de la Jilava
Din păcate, multe detalii şi semnificaţii au rămas neamintite. Vina? Spaţiul tipografic limitat. Însă vor apărea într-un număr viitor. Situaţia de acolo rămâne fluidă. Suntem atenţi la ea.
