Putem să stăm un pic de vorbă? Iată! N, S, E, V.
Sunt celebrele puncte cardinale, în geografia primară. Dar nu despre ele vreau să discutăm.
Facem altceva. Pentru câteva minute, cât citiţi pagina asta, vă propun alte repere. Omeneşti. Iată: Biserica, Gospodarul, Copiii, Istoria. Iar Grădiştea le-a confirmat existenţa. Sigur, în convenţia noastră, ele sunt egale ca importanţă. Precum punctele cardinale, geografic.
Încă un amănunt. Coordonatele cardinale de viaţă sunt un acord, semnat liber. Un contract între noi, morala creştină şi comunitatea din care facem parte. Biserica, Gospodarul, Copiii, Istoria sunt capitole care fac parte din realitatea de azi, a oricăruia dintre noi.
Biserica
25 februarie, 2010 a fost o zi urâtă. Vechea Biserică „Sfânta Treime” din Grădiştea a luat foc. Incendiul i-a distrus acoperişul. Alt rău l-a făcut apa pompierilor. 10 autocisterne au stins pojarul, dar au ruinat interiorul vechiului lăcaş de cult, pereţii, picturile. Fusese construită pe la 1800, de către vestita familie Grecea, cu rădăcini de prin secolul al XV-lea. Ea a dat numele comunei Greci, cunoscută astfel până în 1934.
În zilele noastre
Hramul Bisericii „Sfânta Treime”, de lângă primăria Grădiştei, este ţinut la 24 iunie. Anul acesta, s-a sărbătorit pentru prima oară „Ziua localităţii”, stabilită de Consiliul Local şi primarul Mihail Toma la aceeaşi dată cu hramul. Au reparat cu bani puţini, 160.000 de lei, clădirea distrusă iar slujbele se ţin şi astăzi acolo. Dar vor să o transforme în capelă. Asta odată ce Biserica nouă, în construcţie, va fi gata peste câteva luni.
E o clădire solidă, frumoasă şi adecvată Grădiştei. În zidurile ei, au intrat 600 mc de beton şi peste 50 de tone de armătura din fier. A costat cam 1.300.000 de lei, lucru de care primarul e mulţumit. Până la sfârşitul toamnei va fi tencuită, în interior. Închiderea acoperişului e aproape gata.
Un ultim gând, la capitolul ăsta. Grădiştenii – cu mănăstirile lor vechi – ştiu că biserica cea nouă le va aduce de-acum încolo cerul mai aproape.
Gospodarul
Mihail Toma e la al treilea mandat de primar. Anul trecut, oamenii l-au ales cu un procent de peste 74 %. E ceva! Principiul lui de viaţă pare să fie următorul: „Uneori ai succes. În rest, trebuie să înveţi”. A înţeles iute că proiectele de dezvoltare a comunei, sistemele de accesare a fondurilor cer nu numai tenacitate. Ci pricepere şi pregătire temeinică, de specialitate.
Până una-alta, primăriile – şi nu numai cele comunale – nu au un personal perfecţionat în tehnicile de lucru moderne şi sofisticate, impuse de UE.
Soluţia
A realizat repede că trebuie să apeleze la consultanţă de specialitate, chit că aparent lucrul ăsta costă. Dar aplicarea programelor de dezvoltare a infrastructurii şi economiei rurale, conservarea patrimoniului din acest spaţiu se fac în termene precise de timp şi cu rigori care trebuie musai respectate. Altminteri, comunitatea nu se alege cu nimic, banii sunt pierduţi ori aruncaţi pe fereastră. Iar încrederea oamenilor nu poate fi întreţinută decât cu fapte.
Era prin 2008. A fost un moment inspirat. Şi a decis.
Una din priorităţile lui de suflet era ridicarea unei grădiniţe de top, dotată cu tot ce e mai modern. Dar cum faci cu banii? De unde finanţare?
Hăţişul fazelor: fezabile, eligibile, “licitabile”…
E o chestiune de destoinicie. Mobilitatea şi „cunoaşterea terenului” sunt la fel de importante.
„Am făcut un studiu de fezabilitate. Valoarea era de 2,5 milioane de euro. Proiectul a fost declarat eligibil, dar punctajul nu a fost suficient. Anul următor, s-a deschis o nouă sesiune, pe „Măsura 322”.
Şi mi-am făcut un calcul. Noi dezvoltam proiectul acela pe 577, de alimentare cu apă. Banii erau de la Ministerul Dezvoltării.
Aşa că, am schimbat macazul. Urgent.
Am redepus proiectul în 2009. Am semnat contractul la 2 iunie 2010. Iar în urma licitaţiilor, suma a scăzut. Ne-am ales şi cu vreo 200.000 de euro”, îşi aminteşte primarul.
Aţi înţeles mişcările? Totul a fost simplu…
Copiii în casa de lângă livadă
La Grădiştea sunt 90 de copii de grădiniţă. 50 s-au înscris deja pe listă. 420 sunt cei de până în clasa a VIII-a, iar până la clasa a XII-a mai punem cam 100
Avantajele noii grădinițe cu orar prelungit? În primul rând, conexiunile electronice de comunicare. Dacă vor să îi vadă ce fac acolo, pe telefon ori computer, durează câteva secunde! În sala de mese, în dormitor sau la clasă.
Primarul e sigur că: „Aşa e normal să se întâmple. Mai sunt unele cadre didactice reticente la sistemul ăsta, dar sper să-şi schimbe părerea.
Pentru părinţi? Se amenajează aleile cu bănci în parcul de lângă grădi. Acolo, îşi pot prelua copiii. Se va pune gazon unde trebuie, aranjăm curtea.
Livada asta cu pruni e a primăriei. Va fi livada copilăriei oricui”, conchide el.
Istoria
„Monografia Grădiştea-Căldărușani” este o lucrare unică, de excepţie pentru Ilfov. A alcătuit-o cu migală, în 1974, un fost învăţător de aici, Teodor Pascu. A făcut o muncă uriaşă. A colindat arhivele instituţiilor şi le-a copiat.
E ca un film cu lume bună, cu moşieri de viţă veche, cu descendenţi – până în Suedia – ai boierilor de curte domnească. Veţi avea de ce să fiţi surprinşi despre donaţiile lor surprinzătoare şi mult valoroase, lăsate grădiştenilor.
Lucruri captivante, într-o ediţie viitoare a ziarului.
