Pensia, acest moment de viaţă care se întâmplă tuturor după ani de muncă, este de câţiva ani un subiect sensibil pentru societatea românească în continuă transformare. Ce mai este nou în sistemul pensiilor, ne spune directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Ilfov, Pavel Sile.
75.000 de dosare în lucru
Instalat în funcţie din data de 15 aprilie 2013, Pavel Sile a avut ca prime urgenţe eliminarea întârzierilor existente în sistem privind recalcularea pensiilor şi completarea schemei de angajaţi. „De la o întârziere de un an, suntem acum în faţa unei întârzieri de 3 luni, am recuperat mult. Am completat personalul, aveam 10 posturi vacante din 50 prevăzute, am făcut transferuri, de la Casa de pensii Bucureşti am luat juristul pentru că nu aveam aici, apoi un operator, două persoane am luat de la Direcţia de Statistică Ilfov. Pe Ordonanţa 34 am mai avut dreptul la două angajări şi le-am făcut şi pe acelea. Mai este nevoie urgentă de un arhivar, toată arhiva casei de pensii este la liber, orice operator merge şi caută acolo şi nouă ne trebuie un om angajat special. Avem 75.000 dosare în lucru plus cele pasive pe care trebuie să le păstrăm în continuare. Arhiva cealaltă este pe direcţia economică, bilete de tratament, plus arhiva de contabilitate, de salarii”, explică Pavel Sile.
Tot ce este sub salariul mediu brut nu va duce la o pensie mare
Ştim că Legea 263/2010 privind sistemul unitar al pensiilor publice este organizat şi funcţionează pe baza mai multor principii, dintre care cel al contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Pentru o mai corectă înţelegere a sumei percepute astăzi ca pensie, directorul executiv al casei Judeţene de Pensii Ilfov traduce pe înţelesul tuturor acest principiu: «Dacă ai lucrat în 1977 şi la vremea respectivă ai avut un salariu de 2.500 lei, acesta se raportează pentru obţinerea punctului de pensie la salariul mediu brut la momentul respectiv, să spunem că atunci era 3.200 lei. În condiţiile în care ai un salariu de 2.500 în 1977 şi la nivel de ţară salariul mediu este de 3.200 lei, eşti sub salariul mediu. Deci nu vei lua acel punct 1, vei lua circa 0,75. În general, salariile la nivel global ar trebui să atingă acel salariu mediu brut fundamentat de 2.223 lei cât este acum ca să poţi lua punctul 1, adică 732,8 lei cât este acum valoarea punctului de pensie. De aici, diferenţa foarte mare care trebuie acoperită prin diverse împrumuturi. Tot ce este sub salariul mediu brut nu va duce la o pensie mare. Sistemul public specific României spune clar: pentru pensionarii de astăzi luăm de la cei care muncesc şi pensionarii de mâine vor lua de la cei care vor veni după ei. Din ce avem mai puţin ca număr de angajaţi, din aceea fondul de pensii va fi mai mic. Înainte de 1989, paritatea era jumătate, erau dublu angajaţi faţă de pensionari parcă 2,2 şi acum paritatea este de 0,5 angajaţi la 3 pensionari.”
Important! 6 luni pensie de urmaş
Directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Ilfov ne atrage atenţia asupra unui drept cunoscut foarte puţin de populaţie în legătură cu pensia de urmaş. Aşadar, un urmaş în situaţia în care nu are vârsta de pensionare dar nu are nici serviciu, are dreptul la 6 luni de pensia de urmaş, dacă soţul decedat a fost pensionat. „Cererea trebuie făcută în termen de 30 de zile de la decesul soţului. Atunci când un urmaş se prezintă la noi pentru ajutorul de deces, poate face şi această cerere pentru pensia de ajutor. Acesta este un drept care se acordă indiferent de vârstă şi de serviciu. Un urmaş poate primi 6 luni această pensie şi apoi intră normal în drepturile lui de pensie când împlineşte vârsta de pensionare” precizează Pavel Sile.
Şi angajaţii pot beneficia de bilete de tratament de la Casa de Pensii
A doua situaţie puţin cunoscută de public se referă la faptul că şi angajaţii pot beneficia de bilete de tratament, nu numai pensionarii. Şi explică Pavel Sile: „Regret că nu s-a ştiut că nu numai pensionarii pot merge. Pot beneficia de bilete de tratament şi cei angajaţi. Obţinerea unui bilet de tratament se face în baza unui punctaj care se acordă printr-un program informatic, cererea trebuie depusă cu cel puţin 30 de zile înainte. Apoi noi o transmitem pe sistemul informatic şi este analizată la nivelul Casei Naţionale şi în baza acelui program se punctează fiecare solicitant în funcţie de pensie, de câte ori a fost în ultimii 3 ani, cei care nu au fost obţin punctajul maxim şi apoi obţin aprobarea. La noi ajung alocările, transmitem acasă celor care au primit confirmarea pentru a se prezenta la o dată fixă, avem posibilitatea ca pentru situaţii speciale să solicităm suplimentare. Sunt circa 300 de pensionari ilfoveni care se duc la tratament pe fiecare serie. Pensionarul plăteşte din preţul biletului o cotă parte egală cu jumătate din cuantumul pensiei lui. Nu are nicio legătură cu valoarea biletului. Dacă are pensie 500 de lei, pensionarul beneficiar de bilet de tratament plăteşte 250 lei pentru 18 zile cu proceduri, cazare şi masă. Biletele se dau în funcţie de tratamentul necesar indicat de medic, nu sunt de odihnă.
Pentru angajaţii asiguraţi, ei vor plăti jumătate din preţul biletului dacă au salariul mai mic decât cel brut pe ţară, adică 2.223 lei. Dacă au salariul mai mare de 2.223 lei brut, angajaţii plătesc biletul întreg, nu li se acordă nicio reducere. Un pensionar cu 3.000 lei pensie va plăti biletul întreg. Pentru cei care au nevoie, îi anunţ şi prin Jurnalul de Ilfov că mai sunt bilete la Buziaş unde ultima serie este pe 2 decembrie, la Covasna avem pe 29 noiembrie şi pe 1 decembrie. La Căciulata ultima serie pleacă pe 3 decembrie.”
Răspundere colectivă
Este clar că în anul 2013 din cauza salariilor mici, pensiile viitoare vor fi la fel. Bucuria câştigului de moment transformă bătrâneţea într-o stare dublă de disconfort. E nevoie de o răspundere colectivă şi de o economie performantă pentru ca românii cu pensii mici să nu mai primească ajutoare de la UE.
Foto: Eugen Dichiseanu