Cercetători, profesori și reprezentanți ai administrației au dezbătut „Rolul esențial al Geografiei în planificarea teritorială și asigurarea dezvoltării durabile și a sustenabilității în Județul Ilfov”
Comuna Dragomirești-Vale a găzduit, pe 3 iunie 2026, cea de-a XXVI-a ediție a Simpozionului județean „Ilfov – Cununa cu Diamante”, un eveniment dedicat rolului Geografiei în planificarea teritorială și în asigurarea dezvoltării durabile și a sustenabilității în județul Ilfov. Organizat de Societatea de Geografie din România – Filiala Ilfov și de Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, și cu Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu”, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Dragomirești-Vale, simpozionul a reunit reprezentanți ai administrației publice, ai mediului educațional, cercetători și specialiști.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 809, ediția print
În centrul evenimentului s-a aflat prof. dr. Cristina Petre-Ghiță, președinte al Filialei Ilfov a Societății de Geografie din România și organizatoarea simpozionului, datorită căreia manifestarea s-a consolidat ediție după ediție și a devenit un reper pentru geografia și educația din județ, o întâlnire care aduce an de an, la aceeași masă, cercetarea, administrația și școala, în jurul dezvoltării Ilfovului. „Ne-am dorit ca acest simpozion să fie mai mult decât o întâlnire a specialiștilor. Vrem ca geografia să fie înțeleasă ca un instrument de care Ilfovul are nevoie pentru a se dezvolta echilibrat, iar faptul că am ajuns la cea de-a XXVI-a ediție arată că această dezbatere a devenit deja o tradiție a județului”, ne-a declarat prof. dr. Cristina Petre-Ghiță. Aceasta a subliniat că ediția din acest an a adus la aceeași masă cercetarea, administrația și școala, pentru ca rezultatele studiilor de geografie să se regăsească în deciziile concrete de dezvoltare a comunelor ilfovene.
Autoritățile, despre o dezvoltare responsabilă a Ilfovului
Prezentă pentru al doilea an consecutiv, prefectul județului Ilfov, Simona Neculae, a transmis un mesaj despre evoluția și viitorul județului. „Anul trecut vorbeam despre potențialul Ilfovului. Astăzi cred că putem vorbi deja despre confirmarea lui”, a spus aceasta în deschiderea intervenției sale, amintind că numele județului vine de la râul Ilfov, menționat încă din Evul Mediu, și că vechiul județ cuprindea teritorii vaste care astăzi aparțin Giurgiului și Călărașiului. Privind harta istorică, prefectul a observat un paradox al locului: „Deși Ilfovul s-a micșorat ca întindere, și-a amplificat importanța strategică”. Poziționarea în jurul Bucureștiului, accesul la principalele coridoare de transport, prezența Aeroportului Internațional Henri Coandă și apropierea de centrul administrativ, economic și universitar al țării au transformat județul, a explicat prefectul Simona Neculae, într-unul dintre cele mai dinamice din România.
Într-un context al creșterii demografice accelerate, Simona Neculae a pledat pentru o dezvoltare responsabilă, în care extinderea infrastructurii și a serviciilor publice, construirea de școli, grădinițe și unități medicale să meargă mână în mână cu protejarea pădurilor, a lacurilor și a terenurilor agricole. „Geografia este limbajul prin care învățăm să citim corect viitorul”, a afirmat prefectul, reluând imaginea care dă numele evenimentului, aceea a unui Ilfov care poate deveni „coroana de diamante a Bucureștiului”. Comparația rămâne actuală, a spus ea, tocmai pentru că „un diamant nu își datorează valoarea dimensiunii sale, ci felului în care este șlefuit”, iar Ilfovul modern, deși mai mic decât vechiul județ istoric, are șansa de a deveni un model național de dezvoltare inteligentă și sustenabilă.
În aceeași notă, primarul comunei-gazdă, Gheorghe Socol, a legat tema simpozionului de munca de zi cu zi a administrației locale. „Cred cu tărie că dezvoltarea unei comunități începe prin cunoașterea și înțelegerea propriului teritoriu. Doar prin planificare responsabilă, investiții inteligente și colaborare între instituții putem construi localități moderne, prietenoase cu oamenii și pregătite pentru generațiile viitoare”, a transmis edilul, care a salutat prezența la Dragomirești-Vale a cercetătorilor și a specialiștilor ce contribuie la valorificarea potențialului județului.
De la identitatea localității, la harta digitală
Una dintre prezentări a recuperat memoria comunei-gazdă. Despre Dragomirești a vorbit prof. Alexandra Drăguț, adjunct la Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu”, profesoară din 1990 și localnică din anul 2000, care a menționat că așezată în Câmpia Română, pe malul Dâmboviței, pe un teren agricol fertil, comuna își trage numele de la Dragomir, o îmbinare a cuvintelor slave „drago”, iubire, și „mir”, pace. Zona de deal a fost cândva locuită de comunități bulgărești, așa-numita „linie bulgărească”, ai cărei localnici cultivau legume pe care le vindeau la București, o expresie păstrată până astăzi în vorba satului. Prima atestare documentară datează din 1453, sub numele de Dragomirești de Dâmbovița, o moșie aflată în apropierea celei a mănăstirii Cotroceni, în documentele vremii fiind pomeniți o jupâneasă, Gherghina, și un jupân, Dragomir.
Pe hărțile vechi, comuna apare pe vremea când făcea parte din Plasa Snagov și din fostul județ Ilfov, când avea 2.844 de locuitori și 551 de gospodării. De atunci, populația a crescut considerabil – peste 6.500 de locuitori în 2021, iar localitatea a continuat să se extindă. Astăzi, toate străzile sunt asfaltate, au apărut ansambluri rezidențiale, iar între Dragomirești Deal și Dragomirești Vale, acolo unde altădată era câmp, se află acum unități comerciale și un parc de panouri fotovoltaice, în timp ce bisericile sunt reabilitate, cea din deal fiind deja refăcută, iar cea din vale aflându-se în lucrări. Dincolo de cifre, prezentarea a evocat și un Dragomirești, în care localnicii creșteau viermi de mătase, iar liceul avea propriul spațiu dedicat acestei activități, unde, în anii ’90, elevii aduceau frunze de dud culese de pe străzile satului – o imagine care s-a potrivit cu aspirația comunei de a deveni o „localitate diamant” în salba de așezări din jurul Bucureștiului.
A doua prezentare a privit spre viitorul disciplinei. Marin Cruceru, parte din prima generație de absolvenți de geografie de după 1990, a făcut o pledoarie pentru introducerea sistemelor informatice geografice GIS în școala românească. Cu o carieră care l-a purtat prin Ministerul Afacerilor Externe, unde a condus Direcția de Cartografie, Prognoză și Geopolitică din cadrul Serviciului de Informații Externe și a făcut parte din echipa operativă a președintelui Emil Constantinescu în timpul războiului din Iugoslavia, Marin Cruceru a povestit cum a încercat de-a lungul timpului să aducă geografia mai aproape de deciziile administrative și diplomatice. Întors în învățământ în 2020, a constatat că, deși legislația prevede birouri GIS pentru planificarea teritorială în administrația locală și centrală, lipsește resursa umană pregătită să le pună în funcțiune. De aici și convingerea sa că geografia are nevoie, înainte de toate, de promovare, iar GIS-ul poate fi cel mai bun instrument de marketing al disciplinei. Acesta a menționat că în 2023 a încheiat un parteneriat cu un furnizor de soluții GIS în România, prin care a adus 50 de licențe gratuite și pe care le recomandă fiecărei școli interesate. Astfel, cu aplicații speciale, elevii pot cartografia direct pe teren, cu telefonul, iar informațiile ajung instant pe o hartă digitală.
Prezentarea a fost urmată de discursul prof. Adriana Stoica, inspectorul școlar general al județului Ilfov, care a arătat că se simte în elementul său atunci când ajunge în mijlocul profesorilor de geografie și a apreciat capacitatea acestora de a-și surprinde mereu publicul cu proiecte noi. Inspectorul a folosit prilejul și pentru a propune ca astfel de întâlniri să aibă loc de două ori pe an, toamna și la începutul primăverii, astfel încât dezbaterile să poată fi reluate și aprofundate. Adriana Stoica a evocat și orașul Măgurele, locul în care și-a petrecut copilăria, adolescența și anii de studiu, ca exemplu al transformărilor prin care trece Ilfovul, o localitate mică devenită oraș, unde cercetători și membri ai Academiei Române, alături acum de specialiști veniți din întreaga lume, conviețuiesc firesc cu legumicultorii din zonă. Inspectorul școlar general a subliniat că lumea știe astăzi despre Măgurele, despre județul Ilfov și despre România, iar pe cei din Ilfov, lucrul acesta nu poate decât să îi bucure, legând exemplul de tema simpozionului, aceea a unui județ care își poate transforma poziția și resursele în dezvoltare, fără să-și piardă identitatea.
Comunicări științifice și o aplicație practică în teren
Dincolo de discursuri și de prezentări, ediția a XXVI-a a îmbinat partea de comunicări științifice cu o componentă practică. Lucrările susținute în plen și în sesiunea de comunicări au abordat teme precum abordarea instituțională integrată pentru dezvoltarea durabilă și transformările socio-economice din Zona Metropolitană București, iar în cadrul evenimentului a fost lansat și volumul Buletinul SGR Ilfov, anul X. Marius Ovidiu Sebe, profesor metodist în cadrul Casei Corpului Didactic Ilfov și președinte al Asociației Culturale Brănești, a remarcat tocmai această formulă, în care partea teoretică a fost dublată de una aplicată, și a descris întâlnirea drept încă o ediție reușită a simpozionului Filialei Ilfov a Societății de Geografie din România.
În partea a doua a zilei, participanții au avut ocazia să viziteze Stația de tratare a apei ARCUDA, operată de Apa Nova, la Joița, în județul Giurgiu, precum și unitățile HIPAC România și PepsiCo din Dragomirești-Deal, obiective care ilustrează relația concretă dintre resurse, industrie și planificarea teritorială. Simpozionul „Ilfov – Cununa cu Diamante” s-a confirmat, la ediția a XXVI-a, drept un reper pentru geografia, educația și cultura județului, o întâlnire în care trecutul, prezentul și viitorul Ilfovului au fost privite prin aceeași lentilă a responsabilității față de generațiile viitoare.
