Medicii trag semnalul de alarmă! România are foarte mulți bolnavi cu tulburări psihice grave și care nu se tratează fiindcă nu pot fi diagnosticați și îngrijiți ulterior. Din cei aproximativ 270.000 de români cu demență, doar 35.000 au un diagnostic, avertizează Societatea Română de Alzheimer.
“Ca să îi poți diagnostica trebuie să ai medici care se pricep la asta. Nu sunt suficienți cei care se ocupă de diagnosticul demenței. Trebuie să ai capacitatea tehnologică. Orice diagnostic implică anumite investigații care costă bani. Apoi începe problema de îngrijire. În prima fază, în demența ușoară, în general partea de îngrijire cuprinde o anumită medicație, care este din fericire cuprinsă în planurile Ministerului Sănătății, fiind gratuită atât cât se poate. După faza inițială, nu e suficient numai tratamentul cu medicamente. Se trece într-o etapă în care pacienții nu se mai descurcă singuri, dar nu atât de rău încât să fie nevoie să fie spitalizați, există în multe țări ideea de însoțitor. Apoi urmează faza finală, adică pacientul ajunge atât de neajutorat, cu o limitare de toate tipurile, încât vine faza în care este nevoie de instituționalizare. Aici trebuie să existe un număr de paturi pentru acești pacienți terminali și vorbim de niște instituții care să poată să spitalizeze pe termen lung, cu personal calificat medical”, spune dr. Bogdan Popescu, reprezentant al Societății de Neurologie din România. Pentru a verni în sprijinul suferinzilor, Societatea Română de Alzheimer a propus Guvernului spre adoptare un plan național de demență, “Strategia și planul național de acțiuni pe perioada 2014-2020”, care are drept obiectiv creșterea interesului și a contribuției factorilor responsabili pentru îmbunătățirea sănătății mintale a populației.
