Pregătiri pentru alegerile în Parlamentul de la București și Bruxelles

La Centrul Cultural „Ion Manu”, din Otopeni, a avut loc, joi, 15 mai, o întâlnire a simpatizanţilor PNL din Ilfov cu cei care se pregătesc să-i reprezinte direct fie în Parlamentul de la Bucureşti, Daniel Gheorghe, fie în Parlamentul European prin Renate Weber. 

Întâlnirea, dorită și mediată de Organizaţia Femeilor Liberale din Ilfov, i-a adus în faţa simpatizanţilor culorilor galben-albastru şi pe Eugen Nicolăescu, vicepreşedinte executiv al Biroului Politic Naţional al PNL, cu atribuții privind resursele umane, vicepreședinte cu atribuții de coordonare a Consiliului de Coordonare a Municipiului București, deputat şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pe Lucia Varga, președinte al Organizației Femeilor Liberale, deputat şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, pe Claudia Benchescu, preşedintele Cluburilor Studenţeşti Liberale (CSL), candidată de asemenea la alegerile europarlamentare şi Cristian Buşoi. În prezidiu s-au regăsit Daniel Gheorghe, candidatul oraşului Otopeni pentru Colegiul 4 Ilfov şi primarul oraşului Otopeni, Silviu Gheorghe. Pentru puţin timp, din păcate, a fost prezent şi senatorul Varujan Vosganian, vicepreşedinte executiv PNL, cu atribuții privind programele și politicile sectoriale şi membru al Comisiei pentru cultură şi media. 

Vrem să construim!

După deschiderea oficială, care i-a revenit preşedintelui Organizaţiei Femeilor Liberale Ilfov, Ştefania Duminică şi intonarea imnului PNL, Eugen Nicolăescu a luat cuvântul explicând ideile politice liberale din perioada imediat următoare: „Prin Manifestul PNL pentru Parlamentul European 2014 venim pentru prima oară în România şi spunem că, din 1990 încoace, ţara noastră nu a avut un model economic şi a mers haotic în două direcţii majore: integrarea europeană şi NATO. De aceea, Klaus Iohannis va prezenta principalele direcţii economice de dezvoltare. Vrem să avem în următorii 10 ani o clasă de mijloc care să reprezinte 50% din populaţie, căci, este clar, nu se poate construi o ţară bogată cu oameni săraci. Vrem să construim! Să nu uităm că după Războiul de Independenţă din 1877 economia României a fost liberală şi s-a dezvoltat datorită liberalismului. De aceea, noi nu trebuie să ne pierdem locurile pe care le avem. Ne-a plecat un deputat, Eduard Hellvig şi, în locul lui, trimitem un deputat, pe Daniel Gheorghe. Este atât de serios şi bine pregătit! Suntem mândri să-l susţinem. România europeană înseamnă cetățeni care trăiesc în bunăstare. Pentru asta România a aderat în 2007 la Uniunea Europeană. Românii au ales atunci calea unei țări moderne, cu oameni liberi, demni, egali în drepturi cu oricare alți europeni.”

Daniel Gheorghe, can­­didatul pentru alegerile parţiale din Camera Deputaţilor, a declarat: „Suntem aici într-o localitate liberală care este şi locul naşterii mele. PNL are rolul de a rămâne aici dar şi în celelalte localităţi care alcătuiesc Colegiul 4 Ilfov: Buftea, Corbeanca, Mogoşoaia, Baloteşti, Moara Vlăsiei, Periş, Snagov, Ciolpani şi Gruiu.E nevoie mai mult ca niciodată să regândim principiile economice care să ne permită revenirea, prin noi înşine. De aceea, susţin că este nevoie de o nouă politică de reindustrializare a economiei româneşti şi de o nouă politică fiscală. Sacrificiu şi lepădare de sine sunt principiile după care Brătienii au construit România Mare, pentru că liberalismul este constructor de temelii solide. Noi nu suntem nici o ţară mare, nici una mică. Suntem o ţară mijlocie care trebuie să se regândească pornind de la fiecare individ. Noi, tinerii, suferim de lipsa unui mediu concurenţial care să ne pună în valoare. Se vorbeşte de fiscalitate şi avem un jug fiscal pe care puţine ­ţări îl au în acest moment. Avem nevoie de libertate  de alegere și de expresie. Avem nevoie de o reîntoarcere la normalitate, la etică, la respectul faţă de lege. PNL este singurul partid românesc care poate construi o Românie puternică şi ştiu că europarlamentarii noştri repun România în poziţia de jucător, şi nu în acela de spectator. Vin să candidez în speranţa că voi face ceva pentru a schimba mentalitatea în politica românească. Mă voi lupta pentru patriotism în politica românească, căci România nu este o ţară pe care să punem lacătul. Putem construi, trăi şi să ne arătăm capacităţile ca individ şi ca naţiune. Avem nevoie de elite şi de oameni responsabili, de meritocraţia care să restaureze România.”

Comisarii europeni au apărat demnitatea românilor

Renate Weber, candidata din partea Regiunii Bucureşti-Ilfov: „Trebuie să spunem oamenilor că multe dintre cele care li se întâmplă şi aici, la Otopeni, sau la mine, în sectorul 3, sunt rezultatele politicii duse de europarlamentarii PNL. Fără falsă modestie, cu mâna pe inimă am curajul să vă spun că echipa euroliberală de 5 persoane a  făcut mai mult decât ce au făcut cei de la PSD, care sunt, ca număr, dublu faţă de noi, sau cei de la PDL, de asemenea cu un număr mare de deputaţi. Am făcut parte din comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, unde legiferăm enorm şi unde am fost timp de aproape 5 ani coordonatoarea politică a liberalilor din toate ţările. Presupune muncă dar şi putere de influenţare a deciziilor. În toată această perioadă, am fost cea mai puternică voce din grupul eurodeputaţilor români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor români de a umbla liberi în UE, de a munci şi a studia. Iar o voce puternică nu înseamnă doar un comunicat de presă. I-am determinat, practic, pe comisarii europeni să ia poziţii publice în apărarea demnităţii românilor şi să aducă aceste teme în dez­baterea plenului Parlamentul European. Am avut „meciuri” inclusiv cu prim-ministrul liberal din Olanda,  atunci când nu a luat atitudine faţă de un site extremist care făcea propagandă contra românilor. Acesta a fost şi este rolul meu şi pentru aceasta candidez din nou. Am făcut acelaşi lucru când a fost vorba despre studenţi. Doi comisari cu influenţă, Viviane Reding, vicepreşedinta Comisiei Eu­ropene pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie şi Androulla Vassiliou (comisar european pentru educaţie), mi-au scris dându-mi dreptate că, pe baza dosarelor trimise, au realizat felul în care studenţii români sunt discriminaţi în Marea Britanie. Dar, dacă tot vorbim de tineri, unul dintre aspectele care mă inetresează este ce face UE pentru tineri. În acest mandat, s-au elaborat politici la nivel european cu privire la fondurile aferente de creare a unor locuri de muncă pentru tineri. Şi vorbim de 6 miliarde de euro, România se califică şi ea cu acele regiuni unde şomajul este de peste 30%. Nu este suficient, dar este un prim pas către acţiuni concrete, pentru ca tinerii să-şi găsească locuri de muncă. Mi-am exprimat dorinţa de a lua, în mandatul viitor, şi preşedinţia comisiei de angajare a forţei de muncă. Mobilitatea forţei de muncă este un principiu în UE, dar ea trebuie şi încurajată. Sunt multe lucruri concrete pe care UE le poate face bine pentru viaţa noastră de zi cu zi.”

Fonduri separate, alocate de UE pentru cercetarea românească

Cristian Buşoi,  fost eu­roparlamentar: „La Bru­­xelles am activat în zona comisiei de protecţie a consumatorilor şi de piaţă internă, în cea de sănătate şi mediu. Pe zona de sănătate, am reuşit, împreună cu colegii din comisia de sănătate, să creştem fondurile alocate de UE pentru cercetare şi  acum spitale şi centre universitare din România accesează direct aceste fonduri la Bruxelles, fonduri care sunt separate de cele deja alocate ţării noastre. De la Bruxelles am luptat în privința serviciilor medicale transfrontaliere şi am implementat regulile pentru celebrul formular E112 prin care un cetăţean român care merge în  străinătate la tratament şi apoi o parte din costuri îi sunt acoperite. Am făcut aceasta în calitatea de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Am lucrat la Directiva privind combatererea plăţilor întârziate şi, odată ajuns, la CNAS, am căutat să găsim resurse pentru a aduce la zi plăţile pentru farmacii şi finanţarea spitalelor, fără a angaja bugetul din 2014. În timpul guvernării liberale, în domeniul sănătăţii nu au mai existat liste de aşteptare pentru bolnavii de cancer, de hepatită. O mare importanţă se acordă în UE informatizării sistemelor de sănătate şi în timpul man­datului meu şi-a făcut apariţia dosarul electronic al pacientului, care va fi gata la sfârşitul acestei luni. Dosarul nu a costat nimic. S-a repornit proiectul cardului electronic de sănătate şi sunt deja peste 5 milioane de carduri tipărite până în iulie 2013. Sunt bucuros că Daniel Gheorghe este cel care candidează pe locul europarlamentarului ­Eduard Hellvig, care m-a înlocuit pe mine la Bru­xelles. Auzindu-l cum vorbeşte, văzând ce proiecte are veţi avea cu ce vă mândri, după 25 mai! Prin el şi prin Claudia Benchescu, PNL va avea două voci tinere extrem de puternice. Miza nu este doar de a-l duce pe Daniel în Parlamentul României, miza este aceea a repoziţionării PNL pe harta politică româ­nească.

România, ţara care să-i cinstească pe oamenii demni!

Lucia Varga, ministrul pe care Crin Antonescu îl iubeşte cel mai mult, aşa cum a fost prezentată de Ştefania Duminică, a transmis: „Toți alegători trebuie să meargă la vot pe 25 mai pentru ei, copiii şi familiile lor. Nu vrem să ne trezim într-o ţară în care drepturile noastre şi legea nu vor mai fi respectate. Vrem să trăim într-o ţară în care să fii demn să trăiești fie o cinste, şi nu o ruşine. Îl felicit pe primarul Silviu Gheorghe, atât pentru felul în care a condus oraşul Otopeni, dar şi pentru felul în care şi-a crescut şi şi-a educat fiul. Sentimentele de mândrie privind apartenenţa la poporul român sunt rare în zilele noastre la generaţia din care face parte Daniel Gheorghe. Cu el alături avem multe de schimbat în Parlamentul României! Îi susţin pe EuroCampionii liberali şi pe toţi cei de faţă, dar şi pe colegele care sunt în campanie în alte localităţi– Norica Nicolai şi Adina Vălean – care ne-au făcut tuturor viaţa un pic mai bună, de acolo, de la Bruxelles.”

De ce EuroCampionii îşi merită voturile?

Renate Weber, candidata Regiunii Bucureşti-Ilfov şi ceilalţi liberali cunoscuţi în această campanie drept EuroCampionii au obţinut, în mandatul precedent, rezultate concrete care au schimbat deja viaţa de zi cu zi şi a cetăţenilor ilfoveni.

Prin intervenţiile susţinute în cadrul Parlamentului European, Renate Weber a luptat pentru dreptul românilor de a munci oriunde în UE, în sensul respectării acestui drept pe care îl are orice cetăţean al Uniunii Europene şi în sensul eliminării interdicţiilor pe piaţa muncii pentru români. ­Luările de poziţie ale Renatei Weber la Bruxelles şi Strasbourg sunt legate de încetarea xenofobiei şi a discriminării, de integrare a Republicii Moldova în UE şi de integrare a României în spaţiul Schengen.

Europarlamentarul care a obţinut, la Bru­xelles, preţuri mici pentru medicamente este Cristian Buşoi care, pe lângă politicile de sănătate implementate în România, a făcut în Parlamentul European demersuri pentru dezvoltarea cercetării şi inovaţiei în medicină, pentru simplificarea litigiilor prin mediere şi pentru protejarea utilizatorilor de servicii financiare.

Dacă vorbim astăzi cu bani mai puţini, apelând rudele din străinătate și folosind roaming-ul, aceasta se datorează europarlamentarului Adina Vălean, care a mai implementat obligaţia localizării exacte a apelurilor 112 (şi, astfel, glumele nesărate ale unora pot fi detectate uşor),  s-a luptat pentru preţuri mai mici la energie şi pentru libera circulaţie a cetăţenilor români.

Rezultatele ilfovencei Norica Nicolai, la Bru­xelles, sunt în legătură cu mărirea concediului de ma­ternitate şi plata integrală a acestuia, cu încetarea violenţei la adresa femeilor şi pentru securitatea regională a României.

Ramona Mănescu a contribuit de la Bruxelles pentru ca România să beneficieze de 600 milioane euro, fonduri europene, pentru ca fondurile europene să fie mai accesibile, iar achiziţiile publice mai transparente şi, în general, pentru integritate şi respectarea legii.

Unul dintre europarlamentarii ilfoveni care a avut succes la Bruxelles este şi Eduard Hellvig căruia i se datorează lupta pentru recunoaşterea calificărilor profesionale pe piaţa muncii din UE şi pentru  faptul că orice consumator român este protejat la nivel european. Apoi, activităţii la Bruxelles a lui Eduard Hellvig i se adaugă eforturile pentru existenţa unei pieţe unice europene în beneficiul firmelor şi a consumatorilor şi, nu în ultimul rând, o siguranţă alimentară sporită în UE.