Proiectul R4R, la final
În Ilfov, doar 25.000 de tone de deșeuri de ambalaje se colectează selectiv, iar aproape 600.000 de tone de deșeuri se aruncă amestecate, la gunoi. Cifrele sunt de la nivelul anului 2011.
Consiliul Județean Ilfov (CJI) a organizat, pe 29 septembrie a.c., conferința prin care a marcat închiderea oficială a proiectului, din partea CJI, ”Regiuni pentru Reciclare – R4R”, proiect implementat pe o perioadă de 3 ani, în parteneriat cu organizații din 12 țări și, cofinanțat prin Programul INTERREG IV C. Evenimentul s-a bucurat de prezența reprezentanților administrației locale, precum prefectul Capitalei, Paul Nicolae Petrovan, ai autorităților publice locale ilfovene, sau ai unităților de învățământ. Din partea organizațiilor partenere în proiect, la conferință a participat Janna Vandecruys, reprezentant al OVAM (Belgia) – Agenția Publică privind deșeurile din Flandra și autoritate regională responsabilă pentru lucrările tehnice ale proiectului.
Cu o valoare de peste 2 milioane de euro, proiectul are ca principal obiectiv, identificarea de bune practici, ale tuturor partenerilor angrenați (ORDIF – Franța, ACR+ și OVAM din Belgia, ODENSE Renovation – Danemarca, Consiliul Municipal Lisabona – Portugalia, EGTC EFXINI POLI – Grecia, Consiliul Municipal Limerick – Irlanda, Guvernul Provincial Styrian – Austria, orașul Tallin – Estonia, ACR – Agenția Deșeurilor din Catalunia – Spania, municipalitatea Sofia – Bulgaria, autoritatea locală din Zagreb – Croația și CJ Ilfov), cu scopul îmbunătățirii managementului deșeurilor fiecarei instituții implicate.
Pentru că, trebuie reamintit în acest context, faptul că Directiva-Cadru a UE privind deșeurile stabilește ca, până în 2020, 50% din deșeurile municipale să fie reutilizate și reciclate. În acest moment, doar un procent de 40% din deșeurile municipale ale statelor UE este trimis spre reciclare. Mai mult, există diferențe mari la nivelul performanțelor naționale – de la 1% la 70%. Iar comparațiile între teritorii sunt dificil de realizat din cauza lipsei unei metodologii comune de monitorizare. În plus, specificul local poate avea un impact important asupra compoziției deșeurilor și ar putea limita eficiența colectării selective. Așadar, tocmai de aceea, R4R și-a propus să ajute autoritățile locale și/sau regionale, care împărtășesc aceleași particularități, să facă schimb de bune practici în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.
Cum stăm cu deșeurile, în Ilfov?
Potrivit Mirelei Benescu, din partea Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov, datele deținute de instituție, la nivelul anului 2011, arată că doar 25.000 de tone de deșeuri sunt colectate selectiv, iar 598.000 de tone sunt colectate tradițional. În anul 2011, s-au colectat, în Ilfov, 623.449 de tone deșeuri de ambalaje și doar 31.032 de tone au fost reciclate. ”Iar reciclarea este o chestiune foarte importantă și poate reprezenta o oportunitate economică. Spre exemplu, în 2002, tona de PET costa 100 de euro, iar acum a crescut la 600 de euro. Poate de aceea au și început să se lanseze reciclatorii. Iar colectarea este primul pas spre reciclare. Pentru reciclarea ambalajelor, țintele ce trebuie atinse, potrivit legislației sunt de 60% pentru hârtie, 22,5% – pentru plastic, 50% – metale, 60% – sticlă, 15% – lemn. Adică, un nivel global de 55% valorificare prin reciclare. Și da, așa cum s-a spus deja, autoritățile locale trebuie să înțeleagă că, până în 2020, trebuie să ajungă să recicleze 50% din deșeurile municipale. În acest sens, trebuie organizate puncte pentru colectarea selectivă. Noi vă ajutăm cu raportările și cu tot ceea ce prevede legislația în domeniu că trebuie făcut”, a explicat reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov.
Colectarea separată a deșeurilor – o obligație legală
Și managerul de proiect R4R, Dorina Drăghici, a vorbit, de asemenea, despre necesitatea implicării active a organizațiilor publice și private în procesul de colectare selectivă a deșeurilor, dar și despre conștientizarea de către publicul larg, a acestui demers. Toată lumea trebuie să știe că deșeurile abandonate arbitrar, necolectate la timp sau în condiții de igienă, depozitate neconform, duc la degradarea vieții populației, a sănătății, la poluarea mediului.
Selectarea colectivă poate începe în fiecare casă, iar oamenii trebuie să poată distinge categoriile principale de deșeuri menajere, ce pot fi reciclate și reutilizate. Aici sunt incluse, deșeurile din hârtie-carton ce pot fi adunate separat în gospodărie și depuse în pubela albastră, deșeurile din plastic (PET-uri, amblaje de la detergenți, produse cosmetice, caserole de polistiren, tacâmuri sau farfurii din plastic etc) – ce pot fi depuse în pubela galbenă. Și tot în containerul galben, pot fi aruncate deșeurile de metal (doze de aluminiu, conserve, sprayuri). În pubela verde se depun deșeurile de sticlă. Deșeurile alimentare provenite din bucătărie, deșeurile de grădină (biodegradabile) se depun în pubela maro, iar deșeurile reziduale – care provin din activitățile casnice și care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de mai sus – se pot arunca la pubela neagră. Deșeurile periculoase și cele cu regim special, provenite de la populație (echipamente electrice și electronice, baterii, acumulatori, medicamente, anvelope, lacuri, vopsele, uleiuri, deșeuri provenite de la activități de reamenajare și/sau reabilitare a locuințelor), nu se vor amesteca cu deșeurile menajere. Acestea se colectează separat și se tratează corespunzător, potrivit legii.
