Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni ca urmare a unei măsuri administrative nu este dorită de bănci, nefiind necesară în cazul tuturor debitorilor, iar costurile afectează deponenţii, însă băncile au soluţii individuale, a declarat preşedintele Patronatelor Bancare, Steven van Groningen.
“În primul rând, nu e nevoie (de conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric plus un anumit procent, de 20% cum au propus clienţii, sau mai mare – n.r.) şi, dacă luăm abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toţi cei care au credite în franci şi asta-i include şi pe cei care nu au probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 şi 900 milioane de euro, pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% şi 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum şi nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă 20 de ani”, a afirmat van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank, după ce a participat la şedinţa Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor.
El a arătat că nu crede în măsuri administrative şi că situaţia din România este total diferită faţă de alte ţări care au adoptat rapid măsuri, “unde nu s-a realizat conversia la alt curs decât cursul zilei”.
Printre posibilităţile de restructurare, preşedintele Raiffeisen a enumerat reducerea dobânzii pentru o anumită perioadă sau prelungirea termenului creditului pentru micşorarea ratei lunare.
