Campania ”Ajută-mă să cresc!”, în școlile ilfovene

În perioada 16-20 noiembrie a.c., Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Ilfov, a derulat o serie de activităţi de informare cu privire la riscurile consumului de tutun, precum şi formarea de abilităţi de viaţă sănătoasă în mediul şcolar şi familiar, dar şi în comunitate.

Activităţile au avut loc în cadrul Liceului Tehnologic “Doamna Chiajna” şi la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Jilava. Pe 24 noiembrie, la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din Snagov are loc, de asemenea, o activitate de prevenire a consumului de tutun.

În fiecare an, a treia zi de joi din noiembrie

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fie­care an, în a treia zi de joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. ANA, prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula, la nivel naţional, activităţi de informare – sensibilizare – conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă. Specialiştii ANA atrag atenţia şi asupra efectelor dăunătoare în planul sănătăţii ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puţin un membru fumător.  Fără voia lor, aceştia sunt expuşi atmosferei viciate de fumul de tutun  şi, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înşişi fumători. De aceea, exemplul personal al părinţilor de nefumători este cel mai bun mijloc pentru a îşi convinge copiii să nu fumeze.

Peste 5 milioane de pachete de ţigări se fumează, zilnic, în România

În România, se fumează, zilnic, peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.

Efectele negative ale fumatului nu se limitează  la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650.000 victime; dintre acestea, 80.000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.