Proiectul ”Antreprenoriatul – șansa unui viitor mai bun pentru tineri!” implementat cu fonduri europene (un buget total de 8.253.015,50 lei), având ca beneficiar Consiliul Județean Ilfov (CJI) și parteneri în proiect Asociația Travel Focus și Asociația Excelsior, a ajuns la final. Astfel, 40 de tineri care au fost selectați pentru finanțarea ideilor lor de afaceri pornesc în marea aventură.
Cei 40 de proaspăt oameni de afaceri au în față o mare provocare: după ce au primit banii și au început afacerile pe care le-au gândit, urmează perioada post implementare, în care ei NU trebuie să dea faliment!
Până la 25.000 €, pentru a pune pe picioare o afacere
Pe 8 decembrie alături de președintele CJI, Marian Petrache, Răzvan Pascu și Alin Popescu s-au aflat tinerii proaspăt antreprenori, de acum, ale căror planuri de afaceri au fost finanțate cu până la maximum 110.000 de lei (25.000 de euro).
”Mă bucur că am avut șansa să implicăm CJI în acest proiect cu un specific aparte. Și spun asta pentru că, spre exemplu, proiectul de reabilitare a Spitalului Județean Ilfov – un proiect foarte mare ce va fi gata în acest an – după ce l-am terminat, îl predăm. Însă, în cazul dumneavostră, încă 5 ani de acum înainte stăm cu sufletul la gură, pentru că este vorba de o monitorizare mai specială. Este foarte importantă, așadar, această perioadă de după implementare, iar dacă, în primă fază, a contat mesajul – există un proiect, iar cu o idee bună poți accesa fonduri, acum urmează perioada de urmărire, când proiectul trebuie să rămână în picioare. Eu doresc ca, la finalul monitorizării, noi să fim mulțumiți că am ales bine, voi – că v-ați schimbat viața!”, a declarat, în deschiderea conferinței, Marian Petrache.
Un succes obținut cu multă trudă
La rândul său, Răzvan Pascu a mărturisit că îl încearcă sentimente contradictorii, la închiderea proiectului. ”Pe de o parte, mă bucur că se încheie, a fost extrem de greu pentru toată lumea și nu știu dacă aș mai lua-o de la capăt, vreodată! Pe de altă parte, văd în sală câțiva dintre tinerii antreprenori care au fost cursanți și apoi au primit finanțare. Toți au spus că birocrația a fost mare, dar că acum sunt fericiți că au intrat în joc, că au câștigat și că au învățat din această experiență. Așa va rămâne și pentru mine, o mare experiență! M-aș bucura mult ca cele peste 100 de noi locuri de muncă înființate prin proiectul nostru să se dubleze în anii următori, iar câteva dintre cele 40 de start-up-uri înființate să ajungă la succes regional, pe Europa de Est”, a spus reprezentantul Travel Focus.
De la jurnalism, la prima rulotă românească
Interesante au fost și impresiile câtorva dintre beneficiarii proiectului. Una dintre cele mai îndrăznețe idei ni s-a părut cea a lui Gabriel Bugnar, cel mai ”bătrân” dintre tinerii antreprenori, care s-a lăsat de jurnalism pentru a dezvolta propria sa afacere. Deși la început a fost neîncrezător în viabilitatea proiectului, dar și că ideea sa va fi acceptată, el aplicat pentru 17.000 de euro pentru a înființa prima fabrică de rulote din România, dar și din Sud – Estul Europei.
”Au fost momente de deznădejde, dar am primit până la urmă banii, iar în februarie 2016 vom publica proiectul de design al primei rulote ce se va realiza în România. Poate, în 2017, vom începe producția – noi, cei 4 nebuni care lucrăm acum într-un ”birou” – o cameră, de fapt – în incinta Agromec Ciorogârla.
Afaceri cu un viitor promițător
Anca Dogaru și-a propus prin Exhaustive Design să asigure managementul acțiunilor de promovare, copywriting, design grafic, producție audio-video, afișaj, outdoor, producție obiecte promoționale, cercetare de piață, direct-marketing. În afacere sunt deja implicați 6 oameni (2 interni, pe muncă voluntară), iar firma a reușit să aibă, la acest moment, 15 clienți.
Cu 107.800 de lei solicitați pentru finanțare, Anca a pregătit angajații și le-a plătit salariile și a cumpărat 2 laptopuri de care avea nevoie pentru dezvoltarea firmei.
Despre afacerea Uzina Print Creativ a vorbit Niculae Bogdan, care se va ocupa, ca antreprenor, de editare print, producție și creație publicitară, iar Adriana Boștină a vorbit în locul fratelui său, Mircea Boștină, care dezvoltă, cu banii din proiect, un depozit de instalații sanitare, pentru comerț cu ridicata, în Slatina.
Iar Alexandra Zamfir, care și-a propus să folosească forță de muncă tânără, din Ilfov, în special femei, pentru atelierul de confecții și tricotaje pe care-l realizează la Săftica – a declarat scurt: ”Este un prim pas spre realizarea unui vis!”
Misiune îndeplinită
Proiectul a urmărit dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale a 400 de persoane cu vârsta peste 18 ani, finanțarea a 40 de idei de afaceri, înființarea a două incubatoare de afaceri și dezvoltarea altor două existente și promovarea culturii antreprenoriale și a spiritului antreprenorial. Toate obiectivele au fost atinse!
S-au finanțat domenii precum organizarea de evenimente, design și artă, fashion – realizarea de genți, centru de îngrijire a sănătății, fabrică de rulote, pensiune, aplicații și soft-uri, muzică, platforme web, bursă de transport, reviste online și print, agenție de publicitate, agenție de turism educațional, service auto, apicultură, construcții și filmări din drone.
Antreprenoriatul în România – încotro?
Un sondaj EY legat de aspectele negative ale antreprenoriatului în România arată că 505 dintre respondenții chestionați au declarat că problemele fiscale sunt cele mai mari obstacole pentru a-și crea o afacere în România. 82% consideră că accesul la finanțare este foarte dificil, iar 65% dintre antreprenorii români cred că eșecul este teama cea mai mare a celor care încep o afacere pe cont propriu. În perioada ianuarie-mai 2015, numărul companiilor înregistrate la ONRC a fost de peste 51.000, față de peste 46.000 în aceeași perioadă a anului 2014, semn că antreprenoriatul devine din ce în ce mai atractiv pentru români. Pe latura cealaltă, a afacerilor intrate în faliment, datele arată că, în perioada ianuarie-decembrie 2014, au fost dizolvate 18.336 de companii și au intrat în insolvență 20.696.
Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în UE, mult sub media comunitară de 40 de IMM-uri și mult chiar sub media din țări precum Ungaria (cu 57) sau Bulgaria (cu 41).
