Creșterile salariale înregistrate în ultima vreme, dar și unele măsuri fiscale precum scăderea TVA la alimente la 9% și la celelalte produse la 24% au dus la o creștere semnificativă a consumului. Potrivit statisticilor, în luna iulie a acestui an, consumul a crescut cu 11,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

 

Acest procent reprezintă cel mai mic avans din ultimele 11 luni. Încetinirea ritmului de creștere vine în contextul în care vânzările de alimente, băuturi și ţigări au crescut în iulie „doar“ cu 9,9% după ce efectul de bază al reducerii TVA în iunie 2015 s-a dus.

 

Românii cumpără alimente de calitate mai bună

Consumul de alimente este sectorul în care se constată un avans constant. Marii retaileri susțin că, de data aceasta, avansul consumului este determinată nu de creșterea cantităților de produse cumpărate, ci de faptul că, deși românul mănâncă la fel de mult, el cumpără acum produse de calitate mai bună și, implicit, mai scumpe. „În ceea ce privește consumul în general, remarcăm o creștere și o migraţie a consumatorilor către produse mai bune, mai scumpe. Reducerea TVA la alimente a jucat un rol important, însă eu cred că nu se vede neapărat în volumul vânzărilor, ci în conţinutul coșului. Consumatorul nu va cumpăra două ciocolate, ci una mai bună“, spunea acum câteva luni Marco Hossl, directorul executiv al lanţului de hipermarketuri Kaufland.

 

România, locul I la consum, în Europa

După scăderea TVA la alimente, la 1 iunie 2015, de la 24% la 9%, consumul a crescut cu două cifre, chiar cu peste 20%, ritm ce amintea de anii de boom. Vânzările de alimente au fost cele care au dus în spate întregul consum anul trecut, astfel că la finalul lui 2015 acesta a avansat cu aproape 9%, devenind vioara întâi a economiei. Odată cu reducerea cotei generale a TVA, la 1 ianuarie 2016, de la 24% la 20%, vânzările de bunuri nealimentare, respectiv hai­ne, cosmetice, mobilă sau electro-IT, au a­juns să crească mai rapid decât cele de ali­mente. În iulie, consumul a crescut per ansamblu în serie brută cu 11,7%, vânzările de alimente avansând cu 9,9%, cele de nealimentare cu 13,4%, iar vânzările de carburanţi au postat un plus de 11,5%. La nivel european, România se află pe primul loc la creșterea consumului în iulie, alături de Luxemburg și Lituania.

 

În statistică este cuprins un eșantion de 1.600 de companii

Cifrele anunţate de INS privind evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul se calculează pornind de la un eșantion de 1.600 de companii – operatori economici care au ca activitate principală comerţul cu amănuntul, potrivit reprezentanţilor INS.

 

Astfel, atât lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, cât și magazine de mobilă, bricolaj și electro-IT furnizează lunar către INS cifra lor de afaceri. În eșantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atât firme cu peste 50 de angajaţi, cât și firme cu mai puţini salariaţi. Datorită cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anunţate de aceste reţele sunt cele care influenţează cel mai puternic vânzările totale, mult mai mult decât cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit în criză.