Ziua Drapelului Național a fost marcată, luni, ca în fiecare an, la 26 iunie, în mai multe orașe din țară, fiind instituită prin Legea 96/1998.
Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Cu prilejul acestei zile, în Capitală și în toate municipiile reședință de județ, au fost organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național, scrie Agerpres.ro.
Constituția României din 1991 modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003 prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn. În forma actuală, Constituția stabilește, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”, potrivit cdep.ro.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituției a hotărât reintroducerea stemei țării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” și o abținere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României, care include și acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate — Frăție” înscrisă pe el, așa cum arată „Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.
În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, arborau drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa avea să fie și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit siteu-lui www.presidency.ro.
Guvernul provizoriu întărea că „Steagul național va avea trei culori — albastru, galben și roșu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăție”. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.
Autoritățile bihorene au marcat, luni, Ziua Drapelului Național al României, printr-un ceremonial religios și militar. Ceremonia militară și religioasă a început la Biserica cu Lună, cu oficierea slujbei de sfințire a drapelului național de către trei preoți în prezența episcopului ortodox Sofronie Drincec, a subprefectului Iulius Delorean și a comandantului Garnizoanei, colonelul Viorel Buhaș,
Festivitatea a continuat pe platoul din fața Primăriei Municipiului Oradea, cu primirea drapelului național și legarea la catargul de arborare, alături de steagurile Uniunii Europene și al Municipiului Oradea, fiind binecuvântat de episcop și sărutat de oficialități. Programul a continuat cu intonarea imnului național al României de către orchestra fanfarei și înălțarea tricolorului pe catarg, evenimentul fiind încheiat cu parada și retragerea detașamentului de onoare, în acordurile fanfarei.
La Bistrița Năsăud, steagul tricolor ce flutură în permanență pe catargul de lângă statuia poetului Andrei Mureșanu, situată în centrul istoric al municipiului Bistrița, a fost resfințit luni. La fel ca în fiecare an, tricolorul a fost coborât de pe catarg cu o seară înainte, în cadrul unui ceremonial, și dus la Biserica Protopopiatului Ortodox de Bistrița. Luni dimineața, steagul a fost sfințit de către un sobor de preoți și purtat apoi de către militari până în centrul orașului, pentru a fi urcat din nou pe catarg cu onoruri militare. La ceremonialul militar și religios au luat parte subprefectul de Bistrița-Năsăud, Terente Ciui, vicepreședintele Consiliului Județean, Vasile Puica, primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu, șefi de instituții descentralizate. Manifestările s-au încheiat cu defilarea gărzii de onoare a Garnizoanei Bistrița.
La Brașov, Ziua Drapelului Național a fost marcată luni, printr-un scurt ceremonial militar și religios desfășurat în Piața Tricolorului. După citirea mesajului transmis de ministrul Administrației și Internelor, Carmen Dan, de către prefectul Marian Rasaliu, a urmat sfințirea Drapelului Național și înălțarea pe catarg. Potrivit prefectului, de Ziua Drapelului Național „toți trebuie să ne simțim români”, fiind ziua în care trebuie să ne respectăm și să ne gândim mai mult la istoria poporului nostru. Primarul George Scripcaru a punctat că Drapelul Național este simbolul care ne reprezintă pe toți, indiferent în ce loc de pe pâmânt ne-am afla. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare și a fanfarei militare a Academiei de Aviație „Henri Coandă”.
La Brăila, Ziua Drapelului Național a fost marcată luni, printr-un ceremonial militar și religios organizat în Piața Independenței. Tricolorul a fost coborât duminică seară, în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompetist, pe semnalul „Stingerea”, și a fost dus la Catedrala „Nașterea Domnului”, unde a fost sfințit și a rămas pe timpul nopții. Drapelul a fost adus înapoi în Piața Independenței luni dimineață, de către garda purtătoare, unde a fost organizat un ceremonialul militar — religios, care a cuprins Semnalul Trompetului, Marșul de întâmpinare și Salutul Drapelului de Luptă. După ce a primit binecuvântarea din partea unui sobor de preoți din Arhiepiscopia Dunării de Jos, drapelul a fost înălțat pe catarg, iar manifestările s-au încheiat cu intonarea Imnului Național și cu defilarea Gărzii de Onoare.
La Buzău, muzeografii de la Muzeul Județean Buzău, în colaborare cu polițiștii rutieri au distribuit, luni, peste 300 de stegulețe tricolore și flyere șoferilor și trecătorilor în zona Bulevardului Nicolae Bălcescu din municipiu, cu ocazia Zilei Drapelului Național. Totodată, sediul central al Muzeului Județean Buzău și secția de Etnografie și Artă Populară „Vergu Mănăilă” au fost ornate cu baloane tricolore.
La Cluj, câteva replici din filmul „Noi, cei din linia întâi”, film românesc realizat de regizorul Sergiu Nicolaescu, a cărui acțiune se petrece în 1944 pe fronturile din Transilvania, au fost recitate, luni, în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Drapelului de un băiețel în vârstă de cinci ani.
Momentul inedit a fost oferit participanților de Adrian Chira, cunoscut deja ardelenilor sub apelativul de „micul soldat”, îmbrăcat în haine de culoare kaki. „Raportez, nu știau ce spun. Ei nu l-au cunoscut pe dom’ locotenent Onea. Viața lui a fost legată de al nost’ trei culori”, și-a început băiatul micul recital, cu acele replici rostite de sergentul Șaptefrați, personajul interpretat de actorul Valentin Uritescu, în primele minute ale peliculei „Noi, cei din linia întâi”. „Micul soldat” a recitat apoi și celebra poezie „Munții noștri” a lui Octavian Goga și a cântat un cântec despre tricolor. Mitropolitul Andrei Andreicuț, l-a binecuvântat pe micuț și i-a oferit o carte. Militarii Diviziei 4 Infanterie „Gemina” au participat, luni, la ceremoniile publice de arborare a Drapelului României, organizate împreună cu reprezentanți ai autoritățile publice locale.
Ceremonia publică de înălțare a Drapelului României s-a desfășurat la Cluj-Napoca în Piața Avram Iancu și a fost precedată de slujba de sfințire a tricolorului, în fața Catedralei Mitropolitane Ortodoxe.
În județul Dâmbovița, Ziua Drapelului a fost sărbătorită, luni, la Târgoviște, pe platoul Prefecturii din Piața Tricolorului, iar evenimentul a început cu sfințirea drapelului la Catedrala Mitropolitană din municipiu. După ce a fost sfințit, drapelul a fost adus apoi în Piața Tricolorului. Discursurile oficialităților au amintit de faptul că steagul a însoțit poporul român în cele mai importante momente ale istoriei, fiind unul dintre reperele neamului, simbol al ființei naționale. După înălțarea pe catarg a drapelului, ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii.
Harghita. Drapelul Național a fost cinstit, luni, și la Miercurea Ciuc, în cadrul unui ceremonial militar și religios care a avut loc la monumentul Ostașului necunoscut.
După onorul dat Drapelului Național, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a dat citire mesajului transmis de ministrul Administrației și Internelor, Carmen Dan, după care le-a vorbit celor prezenți despre importanța acestui simbol, care reprezintă națiunea română.
În continuarea evenimentului, a fost primit cu onoruri tricolorul, după ce acesta a fost sfințit, în prealabil, la catedrala episcopală, iar prefectul și șefii structurilor militare l-au sărutat înainte să fie ridicat pe catarg, în acordurile Imnului Național.
Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, formată din vânători de munte, jandarmi, pompieri, polițiști și angajați ai Penitenciarului Miercurea Ciuc.
Un eveniment similar, de cinstire a tricolorului, cu ocazia Zilei Drapelului Național, a avut loc duminică și în localitatea Tulgheș, locuită preponderent de români.
Iași. Ieșenii au ignorat temperaturile ridicate pentru a asista la ceremonialul de sfințire și înălțare a Drapelului Național pe catargul din fața Palatului Administrativ.
Drapelul Național a fost sfințit la catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în timpul unei ceremonii speciale, ulterior slujbei el fiind purtat pe bulevardul Ștefan cel Mare și arborat cu onoruri militare în fața Palatului Administrativ.
„În timp de război, drapelul național a fost cel care i-a însoți pe ultimul drum pe cei care și-au dat viața pentru apărarea teritoriului și onoarei României. În timp de pace, spre același drapel se îndreaptă ochii sportivilor noștri aflați pe podiumurile competițiilor sportive internaționale. Ca simbol al unității și al ființei naționale, drapelul este cel care ne-a strâns și continuă să ne strângă în jurul său, în jurul valorilor democratice și europene. În jurul lui se strâng și românii plecați peste hotare, după cum tot lângă el ne aflăm și noi acum. Sfințit de sângele înaintașilor noștri, încununat cu laurii victoriilor și udat de lacrimile înfrângerilor, drapelul național a fost simbolul care ne-a făcut să ne ridicăm din nou în picioare și să ne identificăm cu pământul în care ne sunt înfipte rădăcinile. Îl cinstim azi cu fapta, așa cum îl cinstim în fiecare zi cu gândul”, a declarat prefectul Marian Șerbescu. La manifestări au fost prezenți reprezentanții autorităților locale, județene, reprezentanți ai societății civile, consilieri locali și județeni.
Maramureș. Peste 150 de persoane au participat, luni, la ceremonia publică de înălțare a drapelului României, dedicată sărbătoririi Zilei Drapelului Național, care a avut loc în Piața Tricolorului din municipiul Baia Mare.
Evenimentul a fost organizat de Instituția Prefectului-Județul Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare și Garnizoana Baia Mare.
La ceremonie au participat subprefectul județului Maramureș, Gavriș Ardelean, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Doru Dancuș, primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, Preotul Emil Garboan protopop de Baia Mare, preoți militari, comandanți și șefi ai unităților și instituțiilor aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Garnizoana Baia Mare.
Drapelul Național al României a fost purtat spre locul de arborare de către militarii din Garda de Onoare a Drapelului Național și a primit binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcop al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, iar apoi a fost înălțat pe catarg în acordurile Imnului Național al României.
Evenimentul s-a încheiat cu defilarea Detașamentului de onoare și cu onorul prezentat de Fanfara Municipală.
De asemenea, Ziua Drapelului Național a fost marcată în majoritatea orașelor și comunelor din județul Maramureș în prezența reprezentanților administrației publice locale, ai MAI, asociațiilor veteranilor de război.
Olt. Ziua Drapelului Național a fost marcată luni, la Slatina, printr-o ceremonie oficială desfășurată pe platoul din fața Prefecturii Olt.
La eveniment au participat câteva zeci de persoane, printre care prefectul Silviu Neacșu, vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Virgil Delureanu, viceprimarul municipiului Slatina, Gigi Vâlceleanu și șefi sau reprezentanți ai unor instituții deconcentrate și ai unor partide politice.
În cadrul ceremoniei, drapelul a fost sfințit și înălțat pe catargul din fața Instituției Prefectului Olt, iar apoi a defilat garda de onoare, formată din jandarmi de la Inspectoratul Județean de Jandarmi și pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Satu-Mare. Ziua Drapelului Național a fost marcată, luni, de oficialitățile din județul Satu Mare, tricolorul fiind arborat pe platoul din fața Instituției Prefectului.
Manifestările au început cu salutul gărzii, de către subprefectul Altfatter Tamas, după care militarii au dus drapelul pe catarg, unde a fost sărutat de către subprefectul Altfatter Tamas, președintele Consiliului Județean, Pataki Csaba, primarul Kereskenyi Gabor și binecuvântat de către preotul militar Cristian Silaghi.
Manifestarea a continuat cu înălțarea tricolorului pe catargul din Piața 25 Octombrie, pe Imnul Național al României. În încheiere, a avut loc defilarea Gărzii de Onoare.
La Tulcea, autoritățile au marcat, luni dimineața, în Piața Tricolorului, Ziua Drapelului Național al României. Evenimentul, organizat de Instituția Prefectului — județul Tulcea, în parteneriat cu Garnizoana Tulcea, a început la ora 10,00 cu salutul drapelului de luptă și alocuțiunile privind semnificația sărbătorii.
„Drapelul tricolor pe care-l arborăm astăzi reprezintă pentru români idealul de unitate și independență națională, ne oferă identitate în lume, este simbolul apartenenței la același neam, la aceleași valori spirituale, înseamnă pentru noi toți solidaritate, credință și principii”, a declarat subprefectul Corvin Bangu.
Discursurile autorităților au fost urmate de primirea drapelului României și un ceremonial de binecuvântare și de sărutare a drapelului.
Evenimentul, la care au participat și militari ai Forțelor Navale Române, s-a încheiat cu înălțarea drapelului României, intonarea imnului național și cu defilarea Gărzii de onoare.
Instituția Prefectului Vaslui a organizat, luni, în colaborare cu Primăria Municipiului și cu sprijinul Centrului Militar Județean, un ceremonial dedicat Zilei Drapelului Național al României.
Evenimentul a debutat cu salutarea drapelului de luptă, după care au fost rostite alocuțiuni de către primarul Vasile Pavăl și vicepreședintele Consiliului Județean, Vasile Mariciuc. Subprefectul Mircea Gologan a dat citire mesajului ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, cu referire la semnificația Zilei de 26 iunie.
A urmat o slujbă religioasă, după care drapelul a fost înălțat pe catarg odată cu intonarea Imnului de Stat al României. La final, Detașamentul de onoare a defilat și a prezentat onorul. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai instituțiilor publice, ai unităților militare, veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere, și organizații neguvernamentale.